Situația economică internă este marcată de o creștere rapidă a cheltuielilor publice și un deficit fiscal și extern persistent de peste un deceniu. Depășirea acestei probleme necesită timp și consecvență. În perioada următoare, sunt cheie trei aspecte: stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea (inclusiv a agențiilor de rating), potrivit unui raport al BRD adresat investitorilor.
BRD își menține prognoza unei contracții economice între -0,6% și -1,4% în acest an. Această prognoză este susținută de sondajul DG ECFIN din iulie, unde perspectivele pentru servicii și comerț au atins cele mai pesimiste valori din ultimii doi-trei ani, iar încrederea consumatorilor este și mai redusă decât în timpul pandemiei.
Ritmul și durata recuperării economice depind de două elemente: condițiile inițiale și spațiul disponibil pentru politici economice.
„Există asemănări remarcabile cu perioada 2008-2009, când am trecut prin doi ani consecutivi de contracție economică. Recuperarea rapidă post-pandemie este un punct de referință înșelător. Atunci a existat un șoc major, urmat de măsuri extraordinare adoptate în contexte cu constrângeri mult mai reduse”, declară economiștii BRD.
Credibilitatea ajustărilor fiscale va avea un impact, cel puțin parțial, asupra costurilor socio-economice. În esență, reducerea deficitului şi restabilirea stabilităţii bugetare nu poate fi realizată decât la costuri socio-economice.
Ciclul economic: 13 ani de expansiune și un an de contracție
Consumul privat a fost motorul principal al creșterii în 10 din 13 ani, depășind 70% din PIB în 2024.
Investițiile au fost motorul principal doar în doi ani (2019, 2023), iar exporturile nete doar într-un singur an (2013).
De asemenea, este relevant că exporturile nete au contribuit pozitiv la creșterea economică în doar patru ani (2011-2013, 2023). Mai mult, exporturile, ca pondere din PIB, au atins un minim istoric anul trecut (35,6%).
Întrebări cheie pentru viitorul economiei
În funcție de deciziile adoptate, pachetul de reforme poate reprezenta fie o etapă de reinventare, fie una de refacere.
Este evident că cererea internă va resimți efectele erodării puterii de cumpărare, ceea ce va afecta piața muncii și va diminua încrederea.
În primul semestru al anului 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere semnificativă (+3,4% față de +8,6% din anul precedent), iar serviciile prestate gospodăriilor au continuat să prezinte o evoluție slabă (-0,7% față de -0,9% în 2024).
Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% în primul semestru al anului 2025, iar tranzacțiile cu apartamente rezidențiale au înregistrat o scădere cu aproape 3% la nivel național (în București, scăderea a fost mai pronunțată, în jur de 10%).
Un alt aspect esențial este dacă absorbția fondurilor UE și/sau exporturile nete vor susține o creștere pozitivă. În prezent, există dubii în acest sens.
Referitor la cererea externă, performanța slabă a principalilor parteneri comerciali (Germania, Franța, Italia), provocările industriei auto europene și evoluția comerțului global sunt factori semnificativi pe termen scurt și mediu.
O perspectivă realistă pentru creșterea economică
Momentul actual nu este unul de optimism sau pesimism, ci de realism. Succesul nu constă în a rămâne pe un drum, ci în a recunoaște când este nevoie de o schimbare de direcție.
Conform estimărilor rapide ale INS, PIB-ul a înregistrat o creștere trimestrială de 1,2% în T2 2025, cu o creștere anuală marginală de 0,3% (identică cu T1 2025). Astfel, rata de creștere economică în S1 2025 a fost de 0,3%.
Datele complete pe componente vor fi disponibile luna viitoare (5 septembrie).
Totodată, rata inflației a crescut la 7,8% în iulie 2025 (comparativ cu 5,7% în iunie).
BNR a ajustat în sus prognozele pentru inflație, anticipând un vârf de 9,2% în T3 2025 și finalizarea anului la 8,8%. S1 2026 va prezenta de asemenea o inflație ridicată, aproape de 8%. O reducere a ratei dobânzii în acest an este acum imposibilă, BNR încercând să prevină accelerarea inflației datorate efectelor secundare ale șocului inflaționist.