Primul pachet de măsuri bugetare vizează în principal creșterea taxei pe valoare adăugată, reducerea indemnizațiilor pentru mame, micșorarea sporurilor din sectorul bugetar, modificări în sistemul educațional și, desigur, impunerea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile peste 3.000 de lei. Este evident că pensionarii nu vor uita și nu vor accepta introducerea CASS, motiv pentru care premierul Bolojan insistă ca măsurile controversate să fie susținute de o coaliție politică mai largă. Astfel, povara financiară ar putea fi împărțită între mai multe partide la guvernare.

Al doilea pachet este mult mai complex, deoarece abordează numeroase probleme persistente din sistemele publice din ultimele două decenii. Este extrem de dificil să se intervină simultan în domenii precum justiție, educație, sănătate, companii de stat, instituții publice de reglementare, administrație locală și mediul de afaceri. Fiecare dintre aceste sectoare, publice sau private, și-a creat propriile interese și rețele de influență.

Putem exemplifica prin două domenii distincte. În educație, stabilirea unor ore didactice mai reduse, în paralel cu extinderea salariilor pe bază de ore, a reprezentat practic o creștere mascată a salariilor. Această decizie a implicat o complicitate între politicieni și cadre didactice pentru creșterea netransparentă a veniturilor.

În privința mediului de afaceri, al doilea pachet prevede o impunere mai strictă pentru rambursarea obligațiilor financiare către stat. Este înțeles că pandemia a creat un sistem simplificat de amânare a datoriilor. Economia a fost într-o situație excepțională, dar au trecut cinci ani și întârzierea plăților a devenit un factor de dezechilibru al concurenței. Unele companii își plătesc datoriile la zi, iar altele le amână pe termen nedefinit. Astfel, restricționarea amânărilor poate părea nedreaptă pentru mediul de business, dar de fapt este necesară pentru o concurență corectă. Similar, se impune o abordare fermă a abuzului de insolvență.

Care este scopul așa-numitului al doilea pachet de corecții bugetare? În esență, vizează modificarea vârstei de pensionare și a metodei de calcul a pensiei pentru magistrați, corelată cu salariul. Pare simplu, dar a necesitat ani de zile pentru ca un guvern să abordeze această problemă a pensiilor speciale.

Modificările din sistemul de sănătate urmăresc să mărească numărul de asigūrați care plătesc contribuții. La companiile de stat, se va reduce numărul de directori și reprezentanți în adunarea generală, indemnizațiile lor vor fi limitate la o anumită medie salarială și se vor reevalua indicatorii de performanță. Se prevede reducerea salariilor și a personalului la ANCOM, ASF și ANRE.

Acestea sunt, desigur, măsuri reformiste. Dar există numeroase critici și contestații față de măsurile incluse în al doilea pachet. Din păcate, lipsește, deocamdată, un plan clar pentru administrația locală, care ar trebui să fie un domeniu-cheie în reducerea cheltuielilor bugetare. Guvernul poate doar să atenuează aceste măsuri. Vom vedea în următoarele săptămâni cum vor reacționa primarii și angajații din administrația locală.