Un exemplu relevant este creșterea TVA de la începutul lunii august. Din păcate, nu avem date publice pentru a evalua impactul acestei creșteri asupra veniturilor bugetare. Nu cunoaștem dacă veniturile au crescut, dacă ridicarea cotei a descurajat consumul și dacă veniturile bugetare au stagnat. Astfel, nu putem stabili dacă efectul asupra bugetului a fost pozitiv, negativ sau nul.

De asemenea, primul pachet de măsuri a intrat în vigoare în august, astfel efectele sale nu sunt încă vizibile. Prin urmare, a declara că măsurile nu au efect fie este o afirmație prematură, fie dovedește o lipsă de informare. Pachetul 2 abia a fost adoptat de Parlament, iar impactul lui va fi evaluat abia spre sfârșitul anului și în 2026.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare în evoluția deficitului bugetar lunar. În ianuarie, deficitul a fost de 11 miliarde lei, ajungând la 19 miliarde în februarie. De atunci, a înregistrat o tendință constantă de descreștere, atingând 5,5 miliarde în iunie și 6,7 miliarde în iulie. Această tendință descendentă oferă speranțe pentru o reducere și mai accentuată în partea a doua a anului.

Mai mult, în luna iulie, bugetul s-a apropiat semnificativ de un excedent primar. Deficitul bugetar a fost de 6,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 6,5 miliarde lei, foarte aproape de nivelul deficitului. Este adevărat că plățile lunare cu dobânzi au crescut, dar se observă un echilibru bugetar.

Situații similare s-au întâmplat și în anii precedenți, când deficitul lunar s-a apropiat de nivelul datoriei publice. Aceste situații nu sunt neapărat noi.

Însă, rămâne de văzut dacă această apropiere de excedent primar lunar se va menține pe termen lung. Reducerea deficitului bugetar este un proces incremental, lună de lună.

Factorii care contribuie la tendința de reducere a deficitului bugetar sunt: începând cu iulie, s-au aplicat măsuri de reducere a sporurilor salariale pentru condiții de muncă periculoase și de diminuare a zilelor suplimentare de concediu pentru angajații statului. De asemenea, înghețarea salariilor din buget și a pensiilor, prin ordonanțe anterioare, joacă un rol.

În plus, cheltuielile cu personalul și asistența socială au înregistrat o stabilizare. Cheltuielile cu salariile bugetare au fost în medie de 14 miliarde lei pe lună, iar cele legate de asistența socială, de aproximativ 21 miliarde lei pe lună. Aceasta este o îmbunătățire față de anul trecut, când aceste cheltuieli au crescut semnificativ.

În concluzie, semnalele pozitive nu maschează faptul că deficitul bugetar pe primele șapte luni ale anului este mai mare decât în anul precedent. Prin urmare, este de așteptat ca pachetele de măsuri de ajustare bugetară să își arate eficiența în această toamnă.