Portofel cu bani.
Conform unor evaluări, un american obișnuit cheltuiește milioane de dolari pe parcursul vieții pentru a-și realiza obiectivele. Studii internaționale au estimat costurile etapelor majore din viața unei persoane, inclusiv căsătoria, nașterea copiilor și achiziția de locuințe, precum și cheltuielile medicale, educaționale și cele necesare pentru pensie. În Marea Britanie, costurile sunt în medie de un milion și jumătate de lire sterline. Cum stau lucrurile în România?
Institutul Național de Statistică (INS) a determinat cheltuielile medii anuale ale unei familii, care se situează în jur de 33.600 de lei. Datele variate în funcție de venituri, regiune și număr de copii. Pensionarii, spre exemplu, au cheltuieli medii de puțin peste 26.000 de lei anual.
Luând în considerare o perioadă medie de activitate profesională de 32,7 ani, urmată de aproximativ 14 ani de pensie, s-au estimat cheltuielile totale de la începutul carierei până la finalul vieții. S-a inclus o inflație medie anuală de 3%, precum și evoluția salarială și a costurilor din ultimii 20 de ani.
În ultimul deceniu, averea netă a românilor a crescut. Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), între 2014 și 2024, activele imobiliare deținute de populație s-au dublat, iar activele financiare s-au triplat aproape. Statistic, pare că românii nu au lipsit de mijloace financiare. Cu toate acestea, această imagine optimistă ascunde o realitate mai complexă: cheltuielile au depășit veniturile disponibile, iar economisirea este negativă în termeni reali.
O creștere a averii, dar pe baze fragile
Într-o economie în care evenimentele neprevăzute sunt tot mai frecvente, averea netă crescută oferă un sprijin semnificativ. Însă, mulți români își finanțează stilul de viață prin împrumuturi sau economii anterioare. Rata de economisire este negativă, ceea ce indică consumarea completă și chiar depășirea veniturilor disponibile. Oamenii își mențin stilul de viață recurgând la credite sau la rezervele deja acumulate.
Românii continuă să investească majoritar în locuințe, ceea ce explică rata ridicată de proprietate – 94,3% dintre gospodării posedă un imobil, cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Această tendință este prezentă chiar și în rândul grupurilor vulnerabile, suferind de risc de sărăcie, ceea ce sugerează o puternică cultură de investiții imobiliare indiferent de venituri.
