Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isarescu. Foto: AGERPRES
Decizia Băncii Naționale privind dobânda cheie, justificată în detaliu.
Conducerea Băncii Naționale a elaborat un amplu document, de peste 3.000 de cuvinte, pentru a fundamenta decizia de menținere a dobânzii cheie, luată la data de 14 februarie. Analizele experților au inclus impactul măsurilor protectioniste comerciale implementate de SUA.
Cei nouă membri ai Consiliului Directiv au examinat cu atenție tensiunile geopolitice și acțiunile de politică comercială ale administrației americane, apreciind implicațiile potențiale asupra strategiilor monetare ale băncilor centrale majore și volatilității piețelor financiare internaționale. Conform experților, extinderea protecționismului comercial prezintă riscuri semnificative, cu impact potential asupra prețurilor materiilor prime și bunurilor de consum.
Concluzii îngrijorătoare, conform documentului
- Inflația anuală a depășit estimările, ajungând la 5,14% în perioada octombrie-decembrie 2024, conform analizei Băncii.
- Creșterile salariale au fost parțial reflectate în prețuri, contextul fiind unul de așteptări inflaționiste înalte și cerere ridicată.
- Așteptările inflaționiste pe termen scurt ale companiilor și consumatorilor se mențin la niveluri ridicate, constituind un factor de preocupare.
- Investițiile prezintă riscul unui impact negativ asupra dinamici economice, în special în domeniul construcțiilor.
- Deficitul curent a înregistrat o accelerare semnificativă, consecință a deteriorării balanțelor veniturilor.
- Ritmul anual al salariului brut nominal și al costului unitar al forței de muncă din industrie rămâne ridicat, constituind factori de îngrijorare pentru inflație și competitivitatea externă.
- Randamentele titlurilor de stat pe termen lung au prezentat fluctuări semnificative, după o perioadă inițială de creștere accelerată și o corecție semnificativă la finalul lunii ianuarie.
- Riscurile pentru cursul de schimb valutar al leului sunt ridicate, având în vedere situația financiară externă, dificultățile economice și aspectele politice interne.
- Creșterea creditului de consum în lei este o altă preocupare pentru experții Băncii Naționale.
Perspective pentru viitor
Previziunile privind inflația pe termen scurt sunt mai pesimiste decât estimările anterioare. Fluctuațiile inflației vor fi semnificative în prima jumătate a anului, apoi va scădea, dar la un nivel mai ridicat comparativ cu proiecțiile precedente.
Proiecțiile indică o scădere a inflației la 3,8% la finele anului curent și la 3,1% la finele anului 2026, față de 3,5% și 3,3% în previziunile anterioare.
- Incertitudinile în privința evoluției prețurilor la alimente și energie sunt mari, determinate de legislația în vigoare și de dinamica piețelor en-gros, precum și de evoluția prețului țițeiului.
- Creșterea economică a încetinit mai mult decât se anticipa în 2024 și probabil se va redresa mai puțin în perioada 2025-2026.
Deficitul curent, o provocare semnificativă
Consumul privat va continua să fie motorul principal al creșterii economice, dar cu o contribuție mai mică decât în 2024.
Deficitul curent probabil se va corecta în perioada 2025-2026, însă se va menține semnificativ peste standardele europene, reprezentând un factor de risc pentru inflație, ratingul de risc și sustenabilitatea dezvoltării economice.
Incertitudinile legate de evoluția politicii fiscale constituie un factor de risc major.
