Moody’s nu a modificat evaluarea României. Această veste este mai degrabă pozitivă decât negativă, întrucât există temeri legate de o posibilă degradare a ratingului la „nerecomandat pentru investiții”. În prezent, însă, ratingul a fost menținut.
Moody’s a justificat decizia prin mai mulți argumente. Perspectivele fiscale s-au îmbunătățit, arată agenția, grație celor două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care au schimbat percepția asupra situației financiare a țării.
Agenția mai susține că impactul acestor decizii fiscale depășește 3% din PIB între anii 2025 și 2026. Principalele contribuții la echilibrarea bugetului provin din creșterea TVA și înghețarea pensiilor și salariilor bugetare și în anul următor.
Există și riscuri care pot afecta consolidarea fiscală. Acestea includ menținerea sprijinului politic pentru măsuri, disciplina în cheltuielile bugetare și efectele acestor măsuri asupra creșterii economice.
Un alt factor de risc este rolul redus al SUA în securitatea europeană, care ar putea genera cheltuieli bugetare neașteptat de mari și afecta planul de consolidare fiscală.
Analiștii de la Moody’s oferă indicii despre cum poate evolua ratingul țării. O eventuală ameliorare va depinde de o schimbare a perspectivei de negativă la stabilă și de respectarea programului de reducere a deficitului.
De asemenea, sunt definite condițiile în care ratingul țării ar putea fi retrogradat la categoria „junk”, și anume dacă indicatorii economici nu vor îndeplini previziunile actuale.
Ce spune FMI
La sfârșitul săptămânii trecute, FMI a publicat concluziile misiunii sale de evaluare. În ce măsură concluziile FMI se intersectează cu cele ale agenției de rating?
FMI salută și consideră esențiale pachetele de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Instituția subliniază faptul că BNR poate reduce dobânzile doar dacă rata inflației scade „în mod substanțial”.
Prognoza de creștere economică este modestă, estimându-se 1% pentru anul curent și 1,4% pentru 2026. Raportul FMI menționează că măsurile de consolidare fiscală vor încetini consumul, dar ar trebui compensate prin investițiile finanțate prin fonduri europene, o perspectivă susținută și de oficialii români.
FMI identifică riscuri pentru economia românească. Principalul risc este neîndeplinirea obiectivelor de reducere a deficitului bugetar, ceea ce, conform raportului, ar putea provoca retrogradarea ratingului. Prin urmare, este esențial ca măsurile fiscale să fie respectate.
Alte riscuri menționate sunt barierele comerciale, încetinirea economiei partenerilor comerciali, incertitudinile legate de conflictele regionale și impactul asupra schimburilor internaționale și asupra investițiilor străine.
FMI insistă asupra atingerii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și menținerea datoriei publice sub 60% din PIB. Din 2027 și pe o perioadă de patru ani, reducerea anuală a deficitului trebuie să fie de 0,67% din PIB. Un obiectiv dificil.
Este important să se țină cont de perspectiva obiectivă a instituțiilor financiare independente. Încrederea în economia românească depinde direct de reducerea deficitului bugetar.