Statul român reprezintă o piedică, nu un partener, afirmă Viorel Băltărețu, viitorul secretar de stat la Ministerul Economiei. Antreprenor cu peste 25 de ani de experiență, el a fondat mai multe companii, cea mai importantă fiind activă în producția de mobilier, experiență care l-a făcut să cunoască foarte bine relația cu statul: „Am fost contribuabil și, la un moment dat, și victimă. Știu foarte bine cum este privită administrația din perspectiva unui antreprenor.”

Aceste declarații au fost făcute marți, la conferința NewMoney.Talks – „Barometrul antreprenorilor care construiesc România și Republica Moldova”.

„Îmi iau foarte în serios responsabilitatea pe care o voi avea în următoarele zile, ca secretar de stat la Ministerul Economiei, și cred că este foarte important să exprim clar viziunea mea asupra economiei reale: Statul român este o barieră, nu un partener, și trebuie să schimbăm această percepție”, a declarat antreprenorul.

Acesta a menționat câteva dintre obstacolele întâmpinate de mediul privat: instabilitatea legislativă, instabilitatea fiscală, birocrația și lipsa respectului din partea statului pentru antreprenori.

„În momentul în care statul român semnează un contract cu o companie, ar trebui să respecte acest angajament. În mediul privat, neîntrunirea obligațiilor are consecințe, există pârghii legale. Din păcate, contractele dintre stat și antreprenori, chiar dacă stipulează asemenea mecanisme, adesea nu sunt aplicate, din teama unor represalii din partea autorităților”, susține Băltărețu.

Consecința este următoarea: „Tu faci investiții, execuți lucrări sau furnizezi servicii pentru statul român, iar acesta îți spune la un moment dat: «Nu avem bani, nu plătim!»”

Antreprenorul consideră că firmele care au facturi neachitate de la autorități centrale sau locale ar trebui să le poată compensa cu datoriile către stat.

Băltărețu a mai dat exemplul concediilor medicale. „În timpul activității mele parlamentare (2020-2024), am susținut o lege privind compensarea concediilor medicale plătite de angajatori. Însă, banii plătiți de stat se primesc cu întârziere (8, 10 sau chiar 24 de luni). Acești bani ar putea fi plătiți mult mai rapid din impozitele plătite de noi. Din câte știu, există restanțe semnificative la plata obligațiilor financiare către antreprenori, de ordinul a miliarde de lei. Dacă eu, ca antreprenor, nu plătesc impozitele până la data stabilită, am riscul popririi conturilor.”

La conferință, actualul vicepremier Tanczos Barna a recunoscut problema restanțelor.

„Una dintre principalele probleme ale bugetului și a ministerelor este respectarea angajamentelor contractuale, pentru că, uneori, ambiția de a recupera perioade deficitare a fost excesivă. Este extrem de important să oferim o viziune clară asupra respectării angajamentelor pe termen mediu şi lung. Să putem estima cât vom plăti anual şi să anunțăm antreprenorii despre angajamentele pe care le avem pentru următorii ani. Cea mai gravă situaţie este atunci când statul apare ca furnizor de servicii şi nu îşi respectă obligaţiile”, a declarat Tanczos Barna.

Sunt numeroase companii româneşti, IMM-uri, care au relaţii directe sau indirecte cu unităţile administrativ-teritoriale şi statul, şi este esenţial să li se ofere perspective clare asupra termenelor de plată.