„Nu este ușor să ia astfel de decizii. Nu trebuie să ne ascundem. De la nimeni. Și nu este ușor pentru niciun partid din coaliție să își asume aceste responsabilități. Dar știm că nu există altă cale. Putem discuta despre procente, despre o anumită reducere, dar dacă nu micșorăm pierderile, dacă nu controlăm aceste cheltuieli pe care nu le putem susține, surplusul de încasări va fi rapid absorbit de acestea. Acesta este adevăratul impediment, și trebuie abordat în toate domeniile administrației locale.”, a afirmat marți seară Ilie Bolojan, într-un interviu la Antena 3 CNN, când a fost întrebat despre eventuala sa demisie.
Premierul a mai precizat că nu este normal să existe multiple servicii guvernamentale ale diverselor ministere, cu 3, 4, 5, 6 sau 7 unități în același județ, cu câte 7 directori pentru 7 servicii, situație nejustificată.
„O problemă intens dezbătută cu primăriile a fost reducerea efectivelor la Poliția Locală. Însă, trebuie să ne gândim că în actuala conjunctură, orice comunitate își dorește ordine publică și securitate, însă suntem conștienți că trebuie plătit prețul pentru aceasta. Cu toate acestea, într-o reședință de județ există un dispecerat al Poliției Naționale, posibil un al județului, unul al jandarmeriei și unul al Poliției Locale. Și atunci când un cetățean se confruntă cu un incident, nu știe către cine să apele. Poate sună la Națională sau la Locală. Există riscul să fie trimise două echipaje sau chiar niciunul. Camerele de supraveghere, prezente în multe orașe din România, sunt în dispeceratele Poliției Locale, însă accesul acestora la imagini pentru Poliția Națională este limitat.”, a mai spus Ilie Bolojan.
Întrebat dacă guvernul ar aplica măsuri din pachetele 1 și 2, posibil ducând la un TVA de 23-24%, și dacă Ministerul de Finanțe are calcule pentru un TVA de 24%, premierul a replicat: „Dacă nu vom lua măsuri ample de reducere a cheltuielilor, este doar o chestiune de timp până când veniturile vor fi absorbite de creșterea semnificativă a costurilor. Independent de actualul guvern, următorul va fi nevoit să găsească noi surse de venit sau să reducă cheltuieli.”
„Consider că măsurile luate până în prezent, de creștere a veniturilor, nu necesită alte intervenții majore în acest sector. Ne aflăm într-o situație astfel încât reducerea cheltuielilor este crucială. Există un sistem de echilibru care trebuie menținut.”
De asemenea, Bolojan a declarat că cheltuielile în sectorul Sănătății nu pot fi crescute, fiindcă România nu dispune de resurse suplimentare.
„În acest an, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost de 77 de miliarde de lei. CNAS a notificat necesitatea unor suplimente de 10-11 miliarde pentru închiderea anului, neachitând medicamente și servicii. În același timp, cheltuielile de personal depășesc 85-90% din bugetul a circa 100 din 370 de spitale din România. Gândiți-vă că, dacă 1% din bugetul unui spital este pentru medicamente și alte costuri operaționale, unde se duce restul? La personal? Dar majorarea salariilor din 2017-2018 a direcționat o mare parte din resursele alocate către salarii. Astăzi, 60-70% din finanțarea fiecărui spital este absorbită de diferențele salariale. Astfel, dacă un spital are 100 de pacienți, primește banii. Da, chiar dacă nu are niciun pacient, tot primește banii. Și niciun manager nu este interesat de gestionarea optimă a fondurilor, inclusiv de achizițiile necesare.”
Ilie Bolojan mai subliniază necesitatea unei schimbări a acestui sistem, pentru că nu putem continua să creștem cheltuielile în Sănătate anual fără a se observa îmbunătățirea calității serviciilor și satisfacția pacienților.