Ne-așteaptă un 2025 imprevizibil, economiștii având dificultăți în a face previziuni precise.
Promisiunile guvernamentale nerealizate privind corecția fiscală din ultimii ani afectează credibilitatea autorităților, în ciuda acordului cu UE pentru reducerea deficitului fiscal în următorii 7 ani.
Creșterile salariale din trecut, un lucru din trecut
În ceea ce privește salariile, este clar că creșterile semnificative din anii trecuți vor fi probabil mai moderate. „Ne așteptăm la o moderare a creșterilor salariale, de 6-10%. Atât sectorul public, cât și cel privat au înregistrat creșteri salariale cu două cifre în 2024, costurile unitare cu forța de muncă crescând cu 17,4%”, relevă un raport recent al BRD, coordonat de economistul șef Florian Libocor.
Locurile de muncă nou create sunt concentrate în București și Ilfov, urmate de Timiș, Brașov, Cluj și Prahova, evidențiind dezechilibrele regionale, arată documentul. „Peste o treime dintre noii solicitanți de joburi provin din Generația Z, aducând cu ei abilități digitale, solicitând flexibilitate și manifestând ambiții antreprenoriale”, precizează economistul-șef al BRD.
Fondurile europene: ineficiența administrativă și procesele lente îngreunează absorbția
Raportul mai analizează și absorbția slabă a fondurilor europene, cauzată de diverse factori: ineficiența administrativă, aprobările lente, capacitatea limitată a sectorului public de a implementa proiecte sau deficitul fiscal ridicat, care limitează cofinanțarea națională.
Există și riscul de deteriorare a ratingului suveran al României, mai ales după ce două agenții de rating au trecut țara la perspectivă negativă. „Un studiu al Băncii Mondiale a demonstrat că afectarea ratingului de la o agenție importantă majorează costul împrumuturilor pe termen scurt cu ~200 puncte de bază în medie”, mai precizează raportul BRD.
„Deficitul bugetar a atins 8,65% din PIB în 2024, depășind estimarea inițială de 5% și chiar ținta revizuită din septembrie 2024 de 6,94%. Cauzele principale sunt supraestimarea veniturilor fiscale (de exemplu, îmbunătățirea colectării sau digitalizarea promisă, dar nematerializată) și creșterea necontrolată a cheltuielilor (în special cele permanente)”, susține Libocor.
„Polarizarea politică, provocările ajustării bugetare, fragilitatea economiei zonei euro, în special a Germaniei, și noile dinamici ale comerțului global într-o lume din ce în ce mai fragmentată” sunt factori de risc pentru creșterea economică a României, arată Libocor.
Cheltuielile cu datoria vor atinge un nivel ridicat în 2026
Raportul amintește că datoria publică, deși sub media UE, a crescut rapid, crescând costurile și vulnerabilitatea financiară a țării. „Fitch estimează că raportul dintre cheltuielile cu dobânda la plata datoriei și veniturile bugetare va ajunge la ~8% în 2026, de la 6,4% în 2024”, notează Libocor.
În 2024, necesarul de finanțare estimat este de 231 miliarde lei sau 12,1% din PIB (deficit bugetar de 134 miliarde lei și o nouă datorie de 97 miliarde lei).
Pentru a atenua costurile ridicate ale împrumuturilor, România ia în calcul emisiuni de euroobligațiuni în martie/aprilie,
dar și obligațiuni verzi sau denominate în yeni, care oferă de obicei dobânzi mai mici.
România se confruntă cu o intersecție între progresul economic și provocările sociale și politice. „Stabilitatea financiară, o claritate sporită a politicilor și aplicarea consecventă a reformelor sunt esențiale pentru o dezvoltare economică favorabilă”, conchide raportul.
