Societatea Hidroelectrica a anunțat, vineri seara, că, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 19 septembrie 2025, s-a decis, prin acord comun, încetarea mandatului a doi membri ai conducerii: Karoly Borbély, președintele/CEO, și Marian Fețița, director financiar. Această decizie intră în vigoare de la data de 19 septembrie.

Această decizie a fost adoptată pentru a îndeplini indicatorul 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), legat de gestionarea profesională a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.

Acest indicator nu a fost respectat, Comisia Europeană considerând că, în cazul a 13 companii, printre care și Hidroelectrica, conducerile nu au fost desemnate prin proceduri de selecție transparente și corecte. Cei doi membri ai conducerii Hidroelectrica se numără printre persoanele vizate de Comisia Europeană.

Hidroelectrica a mai declarat că „Ministerul Energiei, prin scrisoarea din 18 septembrie 2025, a solicitat implementarea rapidă a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor semnalate de Comisia Europeană, legate de situația conducerii societății”.

„Domnilor Karoly Borbely și Marian Fetița nu li s-au imputat nereguli și nu s-a pus sub semnul întrebării legalitatea procesului de selecție pentru funcțiile de CEO, respectiv director financiar; acest lucru este confirmat de feedback-ul primit de la părțile interesate. Astfel, domnul Karoly Borbely, domnul Marian Fetița și membrii Consiliului de Administrație al Hidroelectrica au convenit asupra încetarea mandatului pentru a nu afecta fondurile europene importante pentru România”, se menționează în comunicatul Hidroelectrica.

Care sunt întreprinderile energetice cu schimbări necesare în conducere

Până în 28 noiembrie 2025, mai multe întreprinderi energetice trebuie să efectueze un concurs transparent și corect de selecție pentru noile conduceri, pentru ca România să primească 228 de milioane de euro din PNRR, prin îndeplinirea indicatorului 121 privind guvernanța corporativă.

Conform informării Ministerului Energiei, la această cerință se raportează 13 întreprinderi din sectorul energetic.

Aceste întreprinderi sunt: Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S., Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A și Complexul Energetic Valea Jiului S.A.

Care sunt riscurile financiare pentru România în cazul neimplementării schimbărilor în conducerile energetice

În privința conducerilor de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, Ministerul Energiei a susținut, în comunicarea adusă la cunoștința Guvernului, că nu poate impune schimbările solicitate de Comisia Europeană, responsabilitatea revenindu-le consiliilor de administrație ale acestor companii.

„Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, nu are instrumente legale pentru a obliga Consiliul de Administrație la demiterea membrilor conducerii specificați în decizia COM”, se menționează în documentul prezentat în ședința de guvern.

Conform informațiilor Ministerului Energiei adresate Guvernului, o astfel de demitere ar putea obliga Hidroelectrica la despăgubiri de 5 milioane de lei. În schimb, dacă nu vor fi schimbați directorii acestor două companii, România riscă să piardă cel puțin 25 de milioane de euro din indicatorul 121.

„O demitere nejustificată ar obliga Hidroelectrica la despăgubiri de cca 5 milioane lei (estimări preliminare ale experților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată o penalitate de minim 25 milioane euro pentru neîndeplinirea condițiilor legate de selecția conducerii celor 2 companii)”, arată documentul Ministerului Energiei.

Instituția consideră că o modificare a actului constitutiv nu ar avea efect juridic, întrucât membrii respectivei conduceri au contracte de mandat încheiate cu Consiliul de Administrație.

Concluzia este că membrii Consiliului de Administrație al Hidroelectrica nu au respectat cerințele Comisiei Europene de reluare a unui concurs transparent pentru conducerea acestei întreprinderi în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie 2025). Această atitudine poate fi considerată contrară bunei credințe și o neglijare nejustificată a prevederilor indicatorului 121.

• Comisia Europeană a decis, anul trecut, suspendarea parțială a plății din PNRR, printre motive fiind lipsa transparenței și profesionalismului în alegerea șefilor companiilor energetice. Indicatorul 121 era estimat la aproape 300 milioane euro, dar, ulterior, suma ce trebuia suspendată a fost redusă la aproximativ 71 milioane euro.
• Decizia legată de conducerea entităților energetice a fost menținută și în luna mai, Comisia precizând că suma se va pierde definitiv dacă indicatorul nu este îndeplinit până la 28 noiembrie 2025.
• Este necesară aplicarea procedurilor de selecție transparente pentru desemnarea noilor conduceri.