Un important proiect energetic, inițiat la București în 2022 de mai multe țări, a intrat într-o situație neclară, potrivit declarațiilor unor oficiali din domeniul energetic. Este vorba despre un cablu de înaltă tensiune, menit să traverseze Marea Neagră, conectând România cu Georgia, cu prelungiri către Ungaria și Azerbaidjan.

„În contextul actual, instabilitatea geopolitică face dificilă realizarea unui proiect de această amploare, inclusiv a cablului submarin. Nu mă refer doar la războiul din Ucraina, ci și la lipsa de cooperare între anumite state din regiune, precum Georgia, Armenia și Azerbaidjan”, a declarat Bende Sándor, președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților, într-o conferință organizată de ziarul Bursa.

„Există o instabilitate politică cronică în zonă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra importului de energie electrică din această regiune”, a adăugat Bende Sándor.

Secretar de stat: Nu pot stabili un termen

„Se mai pune în practică sau nu proiectul? Probabil că nu se mai realizează, având în vedere lipsa anunțurilor ulterioare cu privire la acesta”, a remarcat Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Broker, adresându-se secretarului de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Niţulescu.

„Este o cale alternativă de aprovizionare pentru România și ţările vecine. Eu personal sunt optimist cu privire la acest proiect, chiar dacă implementarea va necesita un orizont temporal mai îndelungat”, a răspuns secretarul de stat.

Întrebat despre data finalizării proiectului, Niţulescu nu a oferit un termen concret. „Este un cablu de o lungime considerabilă – 1200 km. Investiția fiind importantă, poate necesita câțiva ani. Nu pot să stabilesc un termen precis”, a declarat reprezentantul Ministerului Energiei.

Un proiect strategic, estompat în timp

În ultimele luni, de la finalizarea unui studiu de fezabilitate, nu s-au mai făcut oficial comunicări despre acest proiect, deși anterior era considerat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică din următorii ani, potrivit fostului ministru al energiei Sebastian Burduja.

La începutul lunii aprilie, Ministerul Energiei a comunicat finalizarea pozitivă a studiului de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu („Coridorul Verde”).

Însă, solicitări ulterioare către minister cu privire la costuri și etapele următoare nu au primit răspuns.

Ministerul Energiei a motivat lipsa de informații prin faptul că partenerii de proiect nu pot oferi mai multe detalii decât cele deja comunicate prin comunicate de presă.

În comunicatul din aprilie, Ministerul Energiei declara că proiectul intra într-o nouă etapă, fără a detalia aceasta.

Semne de întrebare din 2022

Pe 17 decembrie 2022, reprezentanţii celor patru state implicate au semnat un acord pentru realizarea „Coridorului Verde”, un cablu destinat transportului de energie regenerabilă sub Marea Neagră.

Acordul a fost semnat în prezența președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui României.

Însă, în 2024, Comisia Europeană a exprimat rezerve legate de compatibilitatea acordului cu legislaţia UE.

În memorandumul guvernamental se specifică îndoielile Comisiei Europene cu privire la acordul care nu garantează prioritatea legislației europene.

Companii implicate în „Coridorul Verde”

Proiectul implică Transelectrica, TAQA, Meridiam, Fluor și E-INFRA. E-INFRA, alături de alţi investitori, se implică şi într-un proiect inovator de mini-reactoare nucleare.

În ianuarie 2025, s-a înființat o companie de tip joint venture, Geco Power Company, cu participarea Transelectrica, Georgian State Electrosystem, AZERENERJI și MVM Energy, fiecare cu 25% din acțiuni.

Studiul de fezabilitate a fost realizat de firma italiană CESI, contractată de Azerbaidjan.

Cablul are o lungime estimată de 1200 km și un cost estimat de aproximativ 3,5 miliarde de euro.

Alte proiecte energetice eşuate

România a fost implicată şi în alte proiecte energetice importante eşuate în ultimii ani, printre care hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești, transportul de energie electrică din Turcia, capturarea și stocarea CO2 la Turceni și transportul de gaze lichefiate din Azerbaidjan.

Au mai existat şi alte proiecte, cum ar fi Nabucco, care vizau transportul de gaze din Azerbaidjan.