Observând recomandarea BCE, mi-a venit în minte o glumă răspândită: ce face un român care rămâne fără bani? Răspunsul este: schimbă 100 de euro. Nu știu cum stau lucrurile în Europa de Vest, dar cred că pentru mulți români, 100 de euro în posesie reprezintă un lucru firesc.

Marii susținători ai numerarului din România s-au bucurat de titlurile apărute în presa internațională, legate de acești 100 de euro. Totuși, analizând cu atenție studiul BCE și titlurile din mass-media, se observă că BCE face referire la un context specific, o criză. Astfel, sfatul de a deține 100 de euro în numerar este relevant în situații de criză tehnologică sau energetică, în care sistemul de plăți online devine ineficient. Independen de modul de plată, este ideal ca riscul de evaziune să fie minimizat.

Este evident că dacă sistemul de plată electronic nu mai funcționează, plata cash devine crucială. De asemenea, numerarul reprezintă o parte importantă a pregătirii pentru situații critice. Lichiditățile asigură o rețea de reziliență solidă, conform studiului BCE.

Europa se confruntă cu un dezbatere amplă cu privire la utilizarea numerarului. Unii specialiști susțin reducerea semnificativă a folosirii banilor cash, în timp ce alții apără plățile electronice și creșterea utilizării lor.

Ca de obicei, opiniile sunt puternic divergente între susținătorii numerarului și ai plăților online. Studiul BCE arată o creștere semnificativă a deținerilor de numerar, ajungând la 155 de miliarde de euro în timpul pandemiei, comparativ cu o creștere anuală de 55 de miliarde de euro înainte de criza sanitară. Paradoxal, studiul arată o creștere atât a numerarului, cât și a plăților online.

”O rezervă de siguranță”

Numerarul nu este considerat un activ financiar de utilizat zilnic, ci o rezervă pentru situațiile în care sistemele de plată internaționale eșuează.

România este o țară a numerarului, atât din observații practice, cât și din cifre statistice. În ultimii ani, plățile electronice au înregistrat o creștere constantă. Există și o legislație care limitează plățile cash zilnice pentru companii.

De multe ori, plățile online sunt considerate un mijloc de combatere a evaziunii fiscale. Fără îndoială, plățile electronice sunt esențiale pentru o economie fiscalizată. Totuși, plățile online nu sunt singura metodă de combatere a evaziunii fiscale.

Pe de altă parte, plățile în numerar sunt văzute ca o formă de libertate economică, ajungându-se chiar la teorii conspiraționiste legate de deținerea sau restricționarea numerarului.

Probabil că cea mai bună soluție este o abordare echilibrată, care să permită atât plățile în numerar, fără a le încuraja, cât și utilizarea plăților electronice. BCE a subliniat în repetate rânduri avantajele și caracteristicile plăților cash.

Cele două sisteme, numerar și online, pot coexista. Progresul este adus de plățile electronice, care reprezintă viitorul, indiferent de opozițiile cu care se confruntă. În concluzie, mecanismul plăților electronice trebuie înțeles ca atare și scos din contextul teoriilor conspiraționiste dăunătoare.