Există trei indicatori macroeconomici principali: creșterea economică, inflația și salariul mediu. Care sunt valorile și cum se corelează acestea? În primul rând, să analizăm evoluțiile. În septembrie 2025, rata inflației a rămas ușor sub 10%, fiind de 9,9%. Unii s-ar putea întreba cum se calculează inflația cu valori apropiate de acest prag, iar răspunsul poate genera diverse speculații.

Cel mai semnificativ este impactul asupra structurii creșterii prețurilor. Astfel, în septembrie 2025, tariful energiei electrice a crescut cu 69% față de aceeași perioadă a anului anterior. Cresterea a fost cauzată de eliminarea plafonului de preț începând cu luna august.

După liberalizarea pieței, mulți consumatori au raportat facturi duble față de iulie, anul anterior, când era aplicat plafonul. Datele statistice confirmă o majorare semnificativă a tarifelor, iar aceste creșteri au influențat prețurile din multiple sectoare ale economiei. În lanț, efectul a fost vizibil.

Se pot face discuții asupra modului în care s-au stabilit plafoanele sau momentul liberalizării, dar acum acest aspect nu mai are relevanță. Important este că a fost creată impresia că energia poate fi foarte ieftină. În realitate, tarifele mici plătite de consumatori au fost susținute de companiile de energie, care ulterior au așteptat recuperarea costurilor de la stat. În prezent, statul trebuie să achite datorii de miliarde către furnizori. Astfel, schema de plafonare a prețurilor a dus la o situație în care statul a susținut financiar companiile de energie electrică.

O altă observație referitoare la inflație este că plafonarea marjei comerciale pentru anumite produse alimentare nu este reflectată în statistici. Prețurile la mălai, zahăr, cartofi, legume și conserve vegetale au stagnat sau au scăzut ușor față de septembrie 2024. În schimb, prețurile la lapte, fructe și carne, pentru care adaosul comercial a fost plafonat, au crescut în unele cazuri chiar mai mult decât rata inflației.

Al doilea indicator este salariul mediu net. În august 2025, salariul mediu a fost de 5.387 de lei, în scădere cu 130 de lei față de iulie 2025. Veniturile salariale au intrat într-o perioadă de recul, înregistrând scăderi lunare. În raport cu inflația, indicele câștigului salarial real, care indică diferența dintre creșterea veniturilor și majorarea prețurilor, a fost de 95% în august 2025 raportat la august 2024. În alte cuvinte, inflația a crescut mai mult decât salariile. Această evoluție a fost vizibilă în a doua jumătate a anului, ca urmare a înghețului salariilor în sectorul public și a prudenței angajatorilor din mediul privat. Este o perioadă dificilă pentru salariați, însă trebuie menționat că în cele mai grele crize, fie sanitare, fie energetice, salariile au crescut mai rapid decât inflația.

Al treilea indicator este creșterea economică. Prognozele pentru acest an sunt foarte diferite. Asociația Analiștilor Financiari estimează o creștere de 0,3%, dar nu exclude o contracție egală cu această valoare. Guvernul, prin Comisia de Prognoză, anticipează o creștere de 0,6%, iar Fondul Monetar Internațional prognozează chiar o creștere de 1%. Diferențele în estimări confirmă faptul că 2025 va fi un an complicat economic.

Recapitulând, inflația a ajuns aproape de 10%, creșterea salariilor a fost pentru mai multe luni sub nivelul inflației, iar avansul economiei va fi, cel mai optimist, de aproximativ 1%. Aceste date, corelate între ele, evidențiază, încă o dată, că este un an în care este plătită „nota de cruțare” pentru „excesul macroeconomic” al anilor anteriori.