O pacientă în vârstă de 71 de ani s-a adresat Spitalului de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia pentru dureri intense în piept, manifestați de câteva luni sub forma unor crize foarte grave care apăreau la cel mai mic efort. Durerile se associau cu amețeală, panică și lipsă de aer, determinând pacientul să se oprească din orice activitate și să aștepte să înceteze. Crizele durau de la câteva minute până la zeci de minute și se remiteau spontan.
Această simptomatologie ridică o suspiciune importantă, indicând o posibilă fiindcă patologie circulatorie cardiacă și implică necesitatea urgentă de explorare corionarografică. Pe lângă crize, pacientul poate părea clinic sănătos, cu electrocardiogramă, tensiune arterială și ecocardiografii normale, însă simptomatologia descrisă nu trebuie ignorată.
Recomandarea principală în astfel de cazuri este efectuarea explorării coronarografice deoarece investigarea paraclinică, precum electrocardiograma sau ecocardiografia, nu exclude o patologie vasculară cardiacă, ci doar indică faptul că inima nu a suferit încă modificări ireversibile.
Coronarografia realizată pacientei a evidențiat înfundarea trunchiului principal coronarian stâng în proporție de 99%, ceea ce înseamnă că mai mult de două treimi din suprafața cardiacă nu beneficiază de o circulație coronariană adecvată. Această afectare vasculară este principalul factor declanșator de moarte subită deoarece nu există șanse de supraviețuire atunci când o arteră esențială este complet înfundată, afectând un teren foarte vast.
Trunchiul principal coronarian fiind blocată în proporție de total, șansele de reușită cu tratament medicamentos sunt minime. Pentru aceste cazuri, este necesară intervenția de urgență pentru refacerea circulației prin metode chirurgicale sau intervenționale. Riscul ca să nu se poată realiza nicio reușită intervențională este considerabil, deoarece riscul de deces subit depășește semnificativ riscurile intervenției chirurgicale.
Pentru pacientă, prin procedură intervențională s-a reușit deschiderea trunchiului coronarian stâng, reuşind să-l lărgească cu balon și să implanteze un stent coronarian. Când s-a
efectuat explorarea coronariană , a fost implantat stentul deoarece intervenția nu putea fi amânată.
Această procedură de cardiologie intervențională a normalizat fluxul coronarian, având un impact major asupra stării pacientului. Odată cu restabilirea circulației normale, riscul de deces subit a fost eliminat, iar simptomele au dispărut.
Durata intervenției a fost de aproximativ o oră, iar internarea pacientului la Spitalul de Cardiologie Arcadia a fost de două zile. Pacienta s-a întors la control după o lună, perioadă în care nu s-a mai manifestat simptomele, iar starea sa s-a ameliorat semnificativ.
Deținând un stent, pacienta trebuie să urmeze tratament medicamentos și controale periodice. Tratamentul are ca scop prevenirea progresiei patologiei, normalizarea dislipidemiei și prevenirea trombozei intrastent. Dacă simptomele dispar și nu reapar timp de șase luni, seconsideră că pericolul a fost eliminat.
Controlul medical constă în evaluări clinice, electrocardiografice și ecocardiografice, principalul obiectiv fiind lipsa simptomelor. Atât timp cât simptomele nu revin, nu se efectuează controale prin coronarografie. În cazul reapariției simptomelor, este necesară o coronarografie pentru confirmare, deoarece stentul nu poate fi vizualizat direct prin alte metode, iar tomografia computerizată nu oferă o precizie suficientă.
Orice persoană cu dureri în piept are nevoie de consult cardiologic, pentru a evalua dacă este necesară o explorare detaliată prin coronarografie.