Inflația anunțată de INS a rămas sub 10% în septembrie, deși consensul general era că va depăși acest prag psihologic. Mulți indivizi suferă de „iluzia banilor”, adică tind să-și considere suta de lei din buzunar în termeni nominali, nu în termeni reali. Simplu spus, ei cred în mod eronat că acea sută de lei își păstrează valoarea comparativ cu săptămâna precedentă sau că va fi aceeași și în săptămâna următoare, ceea ce este complet greșit.
Acest text reprezintă o secțiune din newsletterul „Economix”, realizat de jurnalistul Dan Popa, și este transmis în fiecare joi dimineață.
Din cauza decalajului dintre momentul când are loc activitatea economică (vânzări, venituri) și intervalul în care se colectează impozitele, inflația ridicată reduce valoarea reală a veniturilor fiscale. Acest fenomen se numește efectul Olivera-Tanzi.
Guvernele favorizează inflația și exploită această situație pentru a diminua proporția datoriei publice în PIB. Iată câteva constatări interesante despre inflamație:
Poți fi „mai bogat” în acte, dar mai sărac în realitate
Venitul tău poate crește cu 5%, însă dacă inflația ajunge la 10%, valoarea reală a câștigului tău scade efectiv cu 5%.
Exemplu: dacă salariul crește de la 5.000 la 5.500 de lei, dar cheltuielile lunare cresc de la 4.000 la 4.800 de lei, puterea ta de cumpărare reală scade.
Sau economiile sunt afectate chiar și atunci când sunt „în siguranță”
O dobândă bancară de 7% într-o perioadă cu inflație de 10% înseamnă o pierdere de 3% din valoarea reală anuală.
În 7 ani, pierzi aproape un sfert din capacitatea de cumpărare — fără crize sau evenimente neașteptate.
„Shrinkflation” = inflamație ascunsă.
Plătești același preț, dar primești un produs de dimensiuni mai mici.
Ciocolata de 100 g ajunge la 85 g, iar iaurtul de 150 ml scade la 125 ml. Inflația reală este mai mare, dar nu se reflectă imediat în statistici, ci doar în bugetul personal.
„Inflația micilor cheltuieli” afectează mai mult decât pare
Costul unui mic dejun obișnuit (pâine, lapte, ouă, unt, cafea) crește mai rapid decât indicele general al prețurilor.
În perioada 2021–2024, inflația alimentară în România a fost aproape 49%, în timp ce inflația totală a fost 44%. În ultimul an, cafeaua s-a scumpit cu aproape 20%, iar carnea și uleiul cu 10%. De aceea, mulți resimt o inflație mai mare decât cea indicată oficial.
Inflația pedeapsă pentru economiști și stimulent pentru împrumuturi
În cazul unui împrumut de 100.000 de lei cu dobândă fixă de 5%, dacă inflația este de 10%, valoarea reală a datoriei scade. În același timp, cei care economisesc „responsabil” pierd din puterea de cumpărare. Inflația devine astfel o penalizare pentru prudent.
Creșterea activelor, dar scăderea accesibilității
Prețurile locuințelor urcă în perioade de inflație, însă ratele dobânzilor cresc de asemenea. Astfel, deși valoarea proprietăților crește, mai puțini oameni pot achiziționa o casă. Proprietarii devin „mai bogați” doar pe hârtii.
Inflația nu afectează toți în mod egal
Gospodăriile cu venituri mici cheltuiesc 80% din buget pe necesități (mâncare, energie, chirie, facturi), în timp ce cele cu venituri mari alochează doar 40%. Aceasta conduce la o „inflamație în două viteze”: aceeași țară, dar experiențe complet diferite.
Subestimarea inflației compuse de către creierul uman
O inflație de 6% timp de 10 ani se traduce printr-o dublare aproape a prețurilor. Mulți consideră că „6% nu e mult”, dar în realitate costul vieții crește cu 79% în decursul a un deceniu.
Inflamația influențează comportamentul consumer, nu doar prețurile
Oamenii cumpără mai frecvent („până se scumpește”), fac stocuri sau aleg branduri mai accesibile. În perioade de inflamație, psihologia consumatorului devine la fel de esențială ca și producția.
Aceasta este o secțiune din newsletter-ul EconoMix, realizat de jurnalistul Dan Popa, transmis în fiecare joi dimineață. Pentru a primi ediția următoare, abonarea este recomandată aici: