În această săptămână, s-a înregistrat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, proteste la care au participat mii de oameni și o degradare din „democrație viciată” în „regim hibrid”.
Recent, România a suferit o degradare a ratingului, după o decizie controversată a Curții Constituționale privind anularea alegerilor, în urma acuzațiilor de interferență externă, practici ilegale pe rețelele de socializare și încălcări ale legii privind finanțarea campaniilor. Conform unui studiu realizat de experții Economist Intelligence Unit (EIU), urmează evaluări suplimentare din partea agențiilor de rating.
Acum, România se confruntă cu un „semnal de avertizare”; riscul unei retrogradări în categoria țărilor nerecomandate pentru investiții se apropie. Numeroasele scandaluri politice și electorale au ridicat semne de întrebare cu privire la posibilitatea unei situații mult mai severe.
Riscul suveran reprezintă probabilitatea unui stat de a nu-și putea îndeplini obligațiile financiare din diverse motive, a explicat, acum câteva zile, la o conferință, profesorul Monica Dudian de la ASE.
De ce este important acest risc suveran?
Acest risc afectează atractivitatea investițiilor străine, influențează volumul și costul finanțării externe și constituie un factor cheie în monitorizarea previzibilă (pentru fondurile de investiții, există investiții ce pot fi realizate doar în anumite categorii de risc).
Ratingul suveran stabilește o limită superioară pentru riscurile ratingurilor private. „În cazul unei companii private care dorește să emită titluri la nivel internațional, ratingul companiei nu poate depăși ratingul țării”, explică Dudian.
Comisia Europeană a subliniat importanța ratingurilor suverane pentru țările evaluate, deoarece o degradare conduce imediat la creșterea costului împrumuturilor. Acest fenomen a fost observat și în cazul României.
Ce criterii iau în considerare agențiile de rating?
România se află în prezent în categoria BBB-, ultima categorie investițională. O degradare de la BBB minus la BB plus ar aduce țara într-o categorie speculativă, precizează profesorul de la ASE.
Literatura economică identifică următorii indicatori:
- PIB pe locuitor și creșterea reală a PIB
- Rata șomajului
- Rata inflației și masa monetară în sens larg (M2) sau baza monetară raportate la PIB
- Deficitul bugetar/PIB
- Cheltuielile cu dobânzile la datoria guvernamentală/venituri bugetare (%)
- Datoria externă/exporturi
- Datoria guvernamentală și cea externă ca procente din PIB
- „Cultura” datoriei
- Calitatea guvernării, reflectată prin indicatori precum cei ai Băncii Mondiale (Worldwide Governance Indicators)
Conform unor studii recente, există o corelație inversă între inflație și ratingul de risc, explică Monica Dudian. Cu cât inflația este mai mare, cu atât riscul este mai mare.
„O inflație ridicată și politici fiscale relaxate prelungesc perioada în care o țară este considerată cu risc speculativ. Cu cât inflația este mai mare și derapajele fiscale sunt mai frecvente, cu atât durata acestei perioade este mai mare”, adaugă Dudian.
Conform experte, trecerea de la o perspectivă stabilă la una negativă reprezintă, de fapt, o degradare.
Piața pare a reacționa mai puternic la modificarea perspectivei decât la modificarea ratingului, având în vedere că ratingul urmează perspectivei, și pieței i-a fost oferită posibilitatea să integreze informația.
Agenția S&P a menționat o serie de aspecte legate de cadrul instituțional, cum ar fi lipsa unei majorități parlamentare solide, anularea alegerilor prezidențiale, creșterea fragmentării și polarizării politice și scăderea coeziunii sociale.
Cauzele trecerii la perspectiva negativă (BBB-):
- Guvern cu sprijin parlamentar redus
- Alegeri prezidențiale anulate
- Creșterea fragmentării și polarizării politice
- Scăderea coeziunii sociale
- Calitate slabă a guvernării
- Relaxarea politicii fiscale (și Procedura de deficit excesiv rezultată) și amânarea măsurilor de consolidare fiscală
- Politica monetară afectată de inflație
- Amenințări externe
Indicele Gini a scăzut în România, de la aproape 40 la 31, un progres care contribuie la creșterea coeziunii sociale. Totodată, România se numără printre liderii europeni în reducerea sărăciei.
O problemă majoră o reprezintă rata datoriilor în raport cu PIB-ul, care va continua să se înrăutățească, având în vedere costurile legate de datorii și necesitatea de finanțare a statului român. Cheltuielile cu dobânzile şi datoria externă au un impact negativ considerabil.
Perspectivă personală
Am fost contactat de o instituție paneuropeană cu privire la această temă.
Un reprezentant al unei agenții de rating suveran a dorit să afle punctul meu de vedere.
Am avut o întâlnire cu doi membri ai agenției și un traducător intr-un restaurant.
Membrii agenției au discutat cu BNR, Ministerul Finanțelor și sindicatele.
Am răspuns la întrebări referitoare la stabilitatea guvernului, posibilitatea pierderii majorităţii parlamentare, modalităţile de rezolvare a deficitului bugetar, precum şi la gradul de încredere în planurile guvernului.
Discuția a durat două ore.
Am aflat astfel cum se acordă „cartonașul galben” sau „roșu” unei țări și cât de subiectivă poate fi o astfel de decizie.
