Falimente corporative, restructurări, un nou început în afaceri
Anul 2024 a fost marcat de o încetinire a creșterii economice și de un deficit bugetar semnificativ, dar și de o ușoară creștere a numărului de companii aflate în dificultate financiară și a plăților blocate. În 2024, s-au deschis 7.274 proceduri de insolvență, față de 6.650 în 2023, conform unui studiu Coface România.
Numărul și valoarea plăților refuzate au crescut cu 17%, respectiv 30%, față de anul precedent, dar rămân sub nivelurile pre-pandemie.
Estimarea pentru 2025 prevede o intensificare a presiunii asupra mediului de afaceri, cauzată de noile majorări ale taxelor, impozitelor și accizelor, care vor afecta consumul și finanțarea, și o posibilă creștere a numărului de falimente.
Cele mai multe proceduri de insolvență din 2024 s-au înregistrat în București și în județele Bihor, Cluj și Timiș. Șase județe, alături de București, au depășit jumătate din totalul falimentelor. Deși București-ul a înregistrat cel mai mare număr absolut de falimente, în Bihor s-a observat cea mai mare rată a falimentelor la 1.000 de companii active, notează documentul.
Aproximativ 37% dintre companiile care au intrat în insolvență în 2024 aveau o activitate de cel puțin 10 ani (înființate înainte de 2014). Datoriile totale ale acestor companii la finalul lui 2023 au fost de aproximativ 2,5 miliarde de euro, însă cele mai îndatorate 10 companii au totalizat aproape 0,6 miliarde de euro (25% din total).
Falimentele corporative apar atunci când o afacere nu mai poate face față obligațiilor financiare. Datele subliniază presiunile semnificative asupra întreprinderilor, cauzate de o economie stagnată (o ușoară creștere de 0,9% în 2024), de creșterea costurilor, de o gestiune prudentă a finanțelor, de presiunea creditorilor și de modificările din lanțul de aprovizionare.
