După peste un deceniu în care românii au stimulat economia prin consum, datele INS pentru luna octombrie indică o schimbare semnificativă: comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere, atât față de luna precedentă, cât și în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Este prima confirmare statistică a faptului că factorul principal al creșterii economice – consumul – își pierde influența, într-un moment în care investițiile și exporturile nu sunt pregătite să preia conducerea.
Potrivit Institutului Național de Statistică, volumul cifrei de afaceri din retail (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat în octombrie o reducere de 1,1% față de septembrie (serie ajustată) și o scădere de 4,0% comparativ cu octombrie 2023. În seria brută, această contracție a fost de 4,6% la nivel anual.
Este, practic, momentul de intrare oficială în zona “roșie” a consumului intern.
De ce este atât de relevant acest declin?
Pentru România, consumul nu reprezintă doar o componentă a PIB – a fost principalul impuls pentru creștere în majoritatea anilor din ultimul deceniu. Când consumul încetinește sau scade, economia pierde cel mai ușor din momentum; statul încasează mai puțin din TVA; retaileri, importatori și rețele de distribuție se confruntă cu presiuni, iar încrederea gospodăriilor intră în declin accelerat.
Unde s-a redus cel mai mult consumul? Surprinzător, alimentele înregistrează cea mai mare diminuare
INS semnalează că reducerea este generalizată: alimentele, bunurile nealimentare și carburanții contribuie toate la intrarea în teritoriul negativ.
1. Produse alimentare, băuturi și tutun: –6,9% față de octombrie 2023
Aceasta reprezintă cea mai mare scădere anuală dintre toate categoriile. Este un indicator clar: românii au redus cheltuielile pentru bunurile de bază, fie prin amânare, fie prin schimbarea coșului de consum, fie optând pentru variante mai accesibile de produse.
2. Produse nealimentare: –2,2% (ajustat)
În această clasă sunt incluse electrocasnice, electronice, îmbrăcăminte, mobilier și altele. Reducerea evidențiază o prudență sporită – consumatorii evită cheltuielile mari și neesențiale.
3. Carburanți: –4,0% (serie brută) / +3,4% (ajustat)
Reducerea cheltuielilor determină scăderea importurilor, dar nu suficient pentru a corecta defectul de balanță comercială structurală.
Mesajul devine tot mai clar: modelul de creștere bazat pe consum a atins limitele. România intră într-o fază în care cheltuielile populației scad, investițiile publice susțin economia, iar exporturile nu reușesc să accelereze.
Fără un impuls robust din partea industriei sau a serviciilor cu valoare adăugată ridicată, economia va rămâne vulnerabilă.
Consumatorii români au fost “eroii ascunși” ai economiei timp de ani întregi. Însă luna octombrie arată că acest erou are acum nevoie de o pauză.