Cu câțiva ani în urmă, avea loc o expresie populară: ce face un român cu 100 de euro? Răspuns: împrumută încă 1.000 de euro și pleacă în vacanță în Thassos!
Jurnalistul Dan Popa lansează în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Pentru cei interesați de finanțe personale și doresc să primească informații economice, se pot abona aici:
„Rata brută de economisire a populației a rămas negativă și în perioada post-pandemică, indicând faptul că, în general, consumul populației depășește veniturile curente, surplusul fiind acoperit fie din economii strânse anterior, fie prin împrumuturi”, menționează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității, publicat marți.
Nu doar statul cheltuiește mai mult decât câștigă, ci și indivizii.
25% dintre angajați ridică bani în numerar
Autoritățile BNR afirmă că aceste vulnerabilități pot fi agravante din cauza încetinirii creșterii veniturilor disponibile reale, ca urmare a inflației ridicate și a măsurilor fiscale, precum și a evoluției moderate a economiei.
Raportul indică faptul că un sfert dintre angajați încă primesc salariul în plic (trei sferturi îl încasează în cont bancar), iar jumătate dintre pensionari ridică pensia exclusiv în cash, așa cum s-a observat și în urmă cu trei ani.
Creșterea veniturilor nu a dus la o majorare a economisirii
Rata brută de economisire a populației a rămas negativă și în perioada post-pandemică, indicând faptul că, în general, consumul depășește veniturile curente. Diferența se acoperă din economiile vechi sau din credite.
Majoritatea contribuabililor la Pilonul II au peste 35 de ani (68%), iar cei la Pilonul III depășesc 45 de ani (58%), evidențiind necesitatea implicării proactive a tinerilor pentru consolidarea securității financiare pe termen lung.
Numai 1 din 15 români economisește pentru pensionare
„De asemenea, doar 7% din populație economisește pentru bătrânețe, fiind un semn al unei incluziuni financiare reduse. Deși a înregistrat o ușoară creștere, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere”, avertizează BNR.
Comparativ cu media UE, România are cel mai redus nivel de incluziune financiară, respectiv 71%, față de media europeană de 94%, și cunoaște un nivel scăzut al intermedierii financiare în regiune (Graficul L). Această situație influențează și nivelul de acces la serviciile bancare.
Motivul pentru care românii evită băncile
Printre principalele motive pentru care persoanele peste 15 ani nu dețin un cont bancar se numără, conform raportului BNR:
- fonduri insuficiente (37%),
- scăderea încrederii în instituțiile financiare (36%),
- taxele excesive pentru serviciile financiare (36%) și
- alte persoane din familie deținând deja un cont (35%)
Familia și prietenii, cele mai frecvente surse de împrumut
În situații de urgență, majoritatea românilor apelează la familie și prieteni pentru a obține fonduri (42%), urmând economiile personale (22%) și veniturile din salariu (13%).
68% dintre respondenți consideră că pot accesa fonduri pentru urgențe în maximum 30 de zile, și pentru majoritatea, acest proces nu reprezintă o dificultate mare sau este doar moderat dificil.
Cele mai mari provocări financiare ale populației adulte din România sunt:
1. Acoperirea costurilor medicale pentru boli grave sau accidente – pentru o treime dintre persoanele cu vârsta peste 15 ani,
2. Gestionarea cheltuielilor lunare și plata facturilor – pentru 26% dintre adulți,
3. Asigurarea resurselor financiare pentru bătrânețe – pentru 17% dintre respondenți.