Angajatorii vor fi obligați să implementeze sisteme de raportare anonimă pentru incidentele de violență și hărțuire profesională, fiind pasibili de amenzi între 3.500 și 7.000 de lei, conform unui proiect legislativ aprobat joi de Guvern. Acesta va fi supus dezbaterii și aprobat de Parlament.

Guvernul a aprobat joi trei proiecte legislative menite să stabilească responsabilități clare pentru angajatori în vederea prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii în mediul de lucru, a confirmat Ministerul Muncii, inițiatorul acestor acte normative.

Primul proiect de lege care modifică și detaliază Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 prevede că angajatorii au la dispoziție 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial pentru actualizarea regulamentelor și procedurilor interne în conformitate cu noile reglementări, inclusiv:

• introducerea în politicile interne a regulilor privind prevenirea agresiunilor și intimidărilor, precum și evaluarea riscurilor psihosociale conexe;
• analiza și aprecierea riscurilor împreună cu sindicatele sau reprezentanții angajaților;
• informarea și formarea angajaților referitor la riscurile de violență și hărțuire, precum și la măsurile de prevenție și protecție, inclusiv drepturile și responsabilitățile acestora;
• stabilirea unor politicii interne ce includ un sistem confidențial de raportare a incidentelor.

Mai precis, se va impune ca angajatorul să „elaboreze în colaborare cu sindicatele sau reprezentanții salariaților și să implementeze o politică privind violența și hărțuirea la locul de muncă, care să cuprindă inclusiv un mecanism intern de raportare discretă a cazurilor.”

Nerespectarea acestor obligații va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 3.500 și 7.000 de lei, după expirarea perioadei de adaptare de 90 de zile.

Al doilea proiect legislativ modifică Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, pentru a extinde protecția angajaților și în alte spații de activitate, precum:

• toate spațiile publice și private utilizate ca loc de muncă;
• zonele destinate odihnei, hranei, utilizării facilităților sanitare și vestiare, puse la dispoziție de angajator;
• deplasările în interes profesional, perioade de instruire, formare, evenimente sau activități sociale legate de muncă;
• comunicările online aferente activității profesionale.

De asemenea, s-au introdus obligații ale angajatorilor pentru a asigura protecția victimelor:

• garantarea protecției împotriva unor abuzuri sau intimidări suplimentare;
• respectarea confidențialității și protejarea dreptului la viață privată a persoanelor implicate în proceduri;
• în situații de pericol iminent pentru viață sau sănătate, angajatorul poate modifica temporar postul sau atribuțiile de serviciu în acord cu angajatul;
• în caz de risc grav și iminent pentru siguranța salariaților, angajatorul poate acorda zile libere plătite victimelor violenței sau hărțuirii.

Pentru încălcarea acestor reguli, sunt aplicabile sancțiuni financiare între 30.000 și 50.000 de lei.

Al treilea proiect aprobă extinderea atribuțiilor inspectorilor de muncă și revizuiește prevederile Legii nr. 108/1999 privind organizarea și funcționarea Inspecției Muncii.

Se va permite inspectorilor de muncă să divulge identitatea persoanei care a făcut sesizarea pentru verificări, dacă aceasta își dă consimțământul prealabil, în cazul suspiciunilor de discriminare sau hărțuire la locul de muncă, pentru a putea realiza investigațiile necesare.

Această decizie a fost adoptată de un grup de lucru constituit la inițiativa Cancelariei Prim-ministrului, cu reprezentanți ai ministerelor relevante, organizații sindicale și patronale, precum și organizații neguvernamentale din domeniu.