Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a inițiat un dialog direct cu liderii politici din întreg spectrul parlamentar și avertizează că România riscă să repete o eroare frecventă: să creadă că problemele economice pot fi soluționate de la sine, prin creșteri fiscale și reglementări excesive. Declarațiile sale au fost făcute în contextul lansării unui set de măsuri pentru stimularea și dezvoltarea economiei românești.
Jurnalistul Dan Popa transmite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă ești interesat de finanțe personale și dorești recomandări economice, te poți abona aici:
În ultimele luni, reprezentanții mediului de afaceri au început dialogul cu principalele formațiuni politice – PNL, USR, iar în curând și cu PSD și UDMR – având un punct comun: politicile de stimulare economică trebuie elaborate în colaborare cu cei care trăiesc zilnic impactul lor.
„E natural ca propunerile să provină de la cei care zi de zi se confruntă cu aceste probleme”, a afirmat Șucu, adăugând: „Noi încercăm să le spunem decidenților: ascultați-i pe cei care gestionează aceste provocări zilnic. Situația nu este same la nivelul pășunii, așa cum o percepe un economist din biroul confortabil, uitându-se pe geam la traficul din București.”
Unde se produce ruptura în economie
Reprofilarea economică a României, precum majorarea salariului minim din iulie 2026, afectează în mod direct sectoarele bazate pe salarii reduse: turismul și industria textilă sunt exemple principale.
„În ultimii trei ani, salariul minim a crescut cu aproape 80%. În aceeași perioadă, productivitatea a crescut cu mai puțin de 20%. Acest decalaj se reflectă direct în creșterea prețurilor, inflație și scăderea competitivității”, avertizează Șucu.
Pentru întreprinderile cu marje reduse și în concurență cu economii mai eficiente, dezechilibrul devine o problemă serioasă, a evidențiat el. Creșterea salariului minim trebuie condiționată de implementarea unor măsuri de protecție pentru firmele aflate în dificultate în perioade critice.
Economia nu funcționează doar pe profit
Un alt aspect adesea neglijat în dezbaterile publice este ciclul economic. Companiile nu operează constant „pe plus”.
„Există ani foarte buni, ani dificili și ani foarte slabi. Problema, spune Șucu, este că politicile statului tratează toate companiile ca și cum ar fi permanent profitabile”.
Medii de afaceri nu solicită protecție universală, ci mecanisme temporare de sprijin pentru firmele demonstrate corecte: cele care funcționează în piață, plătesc taxe constant și pot depăși perioadele dificile fără a dispărea, explică președintele Concordia.
„Cerința noastră este un parteneriat”, afirmă Șucu.
IMCA – o promisiune continuată, deși s-a promis eliminarea sa
„Am fost implicat încă de la început în implementarea IMCA. Era vara lui 2023. Decidenții de atunci au afirmat cu hotărâre că bugetul pentru 2023 este construit ineficient, trebuind închis cu un deficit de 4%, deși va înregistra un deficit de 6%. S-a spus că trebuie să se acopere acest gap, iar contribuabilii, persoane fizice și juridice, sunt principalii vinovați. Ni s-a promis că jumătate din deficit va fi acoperit din economii bugetare, iar restul din creșteri fiscale. Una dintre acestea a fost IMCA.”
„Noi am fost total împotriva acestei măsuri, iar promisiunea era că nu va fi aplicată mai mult de doi ani. Surpriză! Exact aceiași decidenți, care afirmau că nu va dura mai mult de doi ani, acum doresc să o prelungească.”
În 2024, tulburările fiscale au dus la o creștere a veniturilor bugetare cu 14%, suficiente pentru acoperirea deficitului, însă deficitul a crescut în același timp, chiar și după majorarea taxelor.
Primordial, mesajul lui Șucu este că problema nu constă în nivelul taxelor, ci în modul în care aceștia gestionează fondurile publice.
ANAF și abordarea eronată
Critica adusă de Șucu se extinde asupra modului în care Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) controlează contribuabilii. În loc să combată evaziunea reală, acesta își concentrează acțiunile asupra companiilor mari și vizibile.
„Este notoriu în industria HoReCa faptul că un restaurant important din București facturează de un singur administrator mai mult decât toate unitățile dintr-un județ precum Giurgiu. Și, în loc să se urmărească evazioniștii, ANAF verifică în control dacă restaurantul respectiv nu încasează cu câțiva lei mai mult sau mai puțin”, explică Șucu.
Este o strategie ce poate aduce venituri pe termen scurt, dar subminează încrederea pe termen lung.
Mesajul lui Dan Șucu nu este împotriva statului sau a taxelor, ci o chemare la abordare pragmatică a economiei.
O economie sănătoasă nu poate fi dirijată doar din birouri, cu modele teoretice și soluții rapide. Fără dialog autentic, înțelegerea ciclurilor economice și parteneriatul cu cei care produc valoare, riscul devine creșterea inflației, scăderea competitivității și perpetuarea problemelor bugetare. Iar costul acestor dezechilibre se plătește, în final, tot de economie.
