La nivel perceptual, economia României pare stabilă. Nu se remarcă o criză de lichiditate, băncile sunt solide, iar companiile continuă să funcționeze. Sub această aparență de calm, însă, sondajul BNR privind accesul la finanțare al întreprinderilor nefinanciare, publicat vineri, evidențiază o stare mai nuanțată: prudență, incertitudine și o economie care avansează cu frâna de mână ușor trasă.
Percepție asupra declinului economic
Două treimi dintre firmele intervievate afirmă că situația economică a României s-a înrăutățit în ultimele luni. Este o creștere semnificativă comparativ cu anul trecut și un semnal clar că mediul de afaceri percepe o schimbare în climatul economic. „În ceea ce privește situația sectorului din care face parte compania, evaluările indică o înrăutățire în cazul a 57% dintre firme, față de 51,5% în martie 2025 și 40% în septembrie 2024. Opinile despre evoluția financiar-economică a companiei și perspectivele de dezvoltare indică, de asemenea, o deteriorare în ultimele șase luni”, menționează autorii raportului.
Interesant este că această percepție nu se traduce automat în panică. Aproape jumătate dintre companii consideră că situația va rămâne „aproape neschimbată”, în timp ce una din cinci anticipează o îmbunătățire. Economia nu se prăbușește, însă optimismul s-a diminuat.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) resimt cu acuitate mai mare înrăutățirea situației economice la nivel național (66% față de 63%), în sectorul de activitate (57% față de 45%) și în condiția financiară a propriilor firme (45% față de 27%), potrivit bancherilor centrali. În plus, deteriorarea relațiilor cu partenerii comerciali, instituțiile financiare și cele ale statului este mai acută la IMM-uri (18%) comparativ cu corporațiile (9%).
Costurile, factorul principal
Dacă ar fi să alegem un cuvânt care domină acest sondaj, acesta ar fi „costuri”. Cheltuielile cu forța de muncă, producția și utilitățile reprezintă principalele presiuni pentru aproape jumătate dintre întreprinderi.
Vestea relativ favorabilă este că această presiune s-a mai temperat față de prima parte a anului, datorită încetinirii creșterii salariilor. Vestea mai puțin bună este că lipsa cererii a devenit o problemă majoră, semn că încetinirea consumului începe să-și lase amprenta asupra comenzilor companiilor.
„Următoarea provocare semnalată de firme este legată de concurență, resimțită mai intens de IMM-uri (36% față de 31% în cazul corporațiilor)”, indică raportul. Lipcirea de cererea de piață reprezintă cea de-a treia problemă, mai relevantă pentru IMM-uri (35%) decât pentru corporații (22%). Reducerea consumului intern, ca și efect al măsurilor fiscale restrictive, a scăzut puterea de cumpărare a gospodăriilor, afectând cererea de bunuri și servicii.
Accesul la credite, deși există, nu este utilizat
Un paradox significant al economiei românești este clar evidențiat în sondaj: deși accesul la finanțare nu este perceput ca o problemă majoră, foarte puține firme intenționează să contracteze credite.
Trei sferturi dintre companii nu dețin credite bancare în lei, iar peste 85% nu au credite în euro. Mai mult de jumătate dintre întreprinderi afirmă că nu au nevoie de finanțare bancară. Aceasta nu indică o sănătate economică, ci mai degrabă o strategie de evitare a riscurilor, companiile preferând resursele proprii sau creditele comerciale chiar dacă acestea sunt mai costisitoare și mai riscante.
Dobânzile, suportabile, dar cu nervii întinși
Bani sunt, curaj nu prea. Analizând răspunsurile companiilor românești privind percepția asupra dobânzilor bancare, rezultă că pentru unele firme creșterea cu 1-3 puncte procentuale ar putea afecta serios activitatea, iar aproape 20% indică faptul că nivelul actual al dobânzilor exercită presiune asupra bilanțurilor.
Astfel, majoritatea întreprinderilor preferă dobânzi fixe, o reacție tipică într-un mediu economic caracterizat de incertitudine și lipsa apetitului pentru surprize.
Riscul valutar: ignorat de mulți
Mai mult de jumătate dintre firme afirmă că nu sunt afectate de fluctuațiile cursului leu-euro. Totuși, pentru o treime dintre acestea – în special din sectoarele industrie, comerț și export-import – deprecierea leului implică costuri sporite și marje mai mici.
Un aspect alarmant: aproape un sfert dintre companii sunt expuse riscului valutar fără a proteja această expunere, din cauza lipsei procedurilor, competențelor sau timpului necesar. Este un semn clar de vulnerabilitate structurală într-un context politic și extern volatil.
IMM-urile resimt mai acut deteriorarea în mediul economic decât corporațiile, care sunt mai bine capitalizate și gestionează riscurile mai eficient, având încredere mai mare în perspectivele de viitor. România funcționează, astfel, cu două viteze economice.
Interpretarea principalelor concluzii ale sondajului
Mesajul central al raportului BNR este clar: nu ne aflăm într-o criză a creditului, ci într-un impas al încrederii și investițiilor. Fondurile existențe în sistem, disponibilitatea băncilor de a acorda credite, sunt prezențe, însă firmele preferă prudența. Costurile ridicate, cererea slabă, incertitudinea fiscală și temerile legate de dobânzi și curs afectează deciziile de investiții ale antreprenorilor.
Pe termen scurt, această prudență păstrează stabilitatea. Pe termen lung, însă, riscul constă în o economie care nu investește suficient, ceea ce duce la o creștere insuficientă.
