Terenuri agricole în 2024: creșteri lente, diferențe majore între regiuni, conform INS. Care este poziția României în Europa

Prețul terenurilor agricole din România continuă să crească, însă într-un ritm moderat, care indică o stabilizare mai degrabă decât o expansiune rapidă. În 2024, costul mediu pentru un hectar de teren arabil a atins 43.280 lei, în creștere cu aproximativ 4% față de anul anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Această augmentare se înregistrează după ani de avansuri mai consistente și sugerează că piața terenurilor agricole intră într-un proces de maturizare: prețurile evoluează, dar nu în salturi spectaculoase.

Harta agricolă a României: diferențe majore în prețuri între regiuni

Analizând pe regiuni, delictăm faptul că România agricolă nu este omogenă:

• Nord-Est: rămâne cea mai accesibilă zonă, cu un preț de 37.693 lei/ha
• București–Ilfov: cea mai costisitoare, cu 62.477 lei/ha
• Vestul și Nord-Vestul se mențin constant peste media națională

Diferența de aproape 25.000 lei pe hectar între Nord-Est și București–Ilfov evidențiază influența urbanizării, infrastructurii și a așteptărilor imobiliare, ceea ce face ca prețul terenurilor din apropierea marilor orașe să fie evaluat diferit față de cele rurale.

Astfel, terenul agricol din proximitatea marilor centre urbane nu mai este considerat doar ca activ agricol.

Categoriile unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri de preț

Chiar dacă media națională indică o creștere de 4%, anumite regiuni evidențiază un avans mai pronunțat:

• Sud-Vest Oltenia: +8,3% la terenurile arabile
• Sud-Est și Sud-Muntenia: +7,3% la pășuni permanente

Aceasta reliefează un interes tot mai mare nu doar pentru terenurile arabile, ci și pentru pășuni, indicând o activitate crescută în zootehnie și o presiune sporita pe suprafețe, precum și o capitalizare mai eficientă a agriculturii extensivi.

România vs Uniunea Europeană: un teren mai accesibil, dar nu „foarte ieftin”

Comparativ cu nivelul european, prețul terenurilor din România rămâne în partea inferioară a clasamentului, dar situația nu mai reprezintă o anomalie:

• România: circa 8.700 euro/ha pentru teren arabil
• Letonia: aproximativ 4.800 euro/ha
• Malta: peste 200.000 euro/ha

Pentru pășuni:

• România: 6.257 euro/ha
• Bulgaria: sub 2.000 euro/ha
• Țările de Jos: peste 77.000 euro/ha

Mesajul fundamental: terenul agricol din România nu mai este considerat „ieftin” în termeni absoluți, însă rămâne accesibil în comparație cu productivitatea potențială și cu standardele din Vestul Europei.

Cauzele acestei evoluții

Creșterile moderate din 2024 pot fi interpretate din mai multe perspective:

1. Dobânzi mai ridicate reduc achizițiile speculative
2. Costuri sporite în agricultură determină o abordare mai prudentă a extinderii
3. Consolidarea exploatațiilor agricole: achiziții punctuale, nu de volum mare
4. Prevederi realiste: piața nu mai bazează așteptări pe salturi rapide de preț

În esență, terenul agricol începe să se comporte mai mult ca un activ de protecție a capitalului decât ca unul de câștig rapid.

Ce semnificație are această evoluție

Pentru deținătorii de teren: valoarea crește lent, dar stabil, influențată foarte mult de diferențele regionale.

Pentru fermieri: accesul la teren devine mai costisitor, existând presiuni asupra eficienței și productivității.

Pentru investitori: randamentele sunt mai modeste, însă riscurile se reduc, iar atenția se mută de la „cât se scumpește” la „ce produce”.

Concluzie

Anul 2024 nu a fost dedicat exploziei prețurilor terenurilor agricole, ci stabilizării pieței. Terenul rămâne un activ valoros, dar fără promisiuni de creșteri spectaculoase.