Execuția bugetară pe primele 11 luni: deficitul persistă, dar tendința către îmbunătățiri este mai pronunțată față de anul precedent

Datele publicate de Ministerul Finanțelor în cursul zilei de luni ilustrează modul în care au fost gestionate resursele financiare ale statului în primele 11 luni din 2025. Acestea reprezintă o analiză detaliată a sănătății financiare a sectorului public înainte de încheierea anului, confirmând că deficitul rămâne ridicat, însă tendința este de ameliorare comparativ cu anul precedent.

Deficitul: încă semnificativ, dar în scădere

România a înregistrat, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, un deficit bugetar de 121,8 miliarde lei, echivalentul a 6,4% din PIB. Deși valoarea este ridicată, există o veste pozitivă: deficitul este mai mic decât cel din anul anterior, când ajungea la 7,15% din PIB.

Pe scurt: cheltuielile publice continuă să depășească veniturile, însă dezechilibrul s-a redus, ceea ce influențează pozitiv încrederea în stabilitatea financiară a țării.

Pentru factorii de decizie, agențiile de rating și instituțiile europene, direcția de reducere a deficitului este esențială: un trend descendent al deficitului transmite disciplina fiscală a economiei naționale.

Motivele scăderii deficitului

În primele 11 luni, veniturile statului au crescut cu 13%, în timp ce cheltuielile au înregistrat o creștere de 9,9%. Această diferență de ritm contribuie în proporție semnificativă la diminuarea deficitului.

De asemenea, colectarea fiscală s-a eficientizat. Majorările de venituri provin din diverse surse:

• Impozitul pe salarii și venit: +19,4%, influențat de eliminarea unor facilități fiscale și creșterea impozitului pe dividende.

• Contribuțiile sociale: +10,1%, ca rezultat al eliminării unor excepții de plată a contribuției la asigurări sociale de sănătate.

• Fonduri europene: +47,5%, un semnal clar că România a reușit să atragă fonduri suplimentare din Uniunea Europeană.

Pe scurt: administrația publică a beneficiat de multiple surse de venit, nu doar prin majorarea taxelor, ci și printr-o absorbție mai eficientă a fondurilor europene.

Destinația fondurilor

Cheltuielile mai bine controlate au ajuns la 713,7 miliarde lei, echivalentul a 37,5% din PIB. Deși această pondere în PIB s-a ușor majorat față de anul anterior, ritmul de creștere s-a temperat, indicând o încetinire a expansiunii bugetare.

Aspecte esențiale:

• Salarii în sectorul public: +4,1%, însă ca proporție în PIB au scăzut, iar lunar cheltuielile cu personalul sunt chiar mai mici decât în anii anteriori.

• Pensiile și asistența socială: +11,7%, influențate de recalcularea pensiilor și de măsuri de compensare pentru facturile de energie.

• Dobânzile la datoria publică: +13,5 miliarde lei, un indicator sensibil, deoarece costul datoriei a crescut în ultimii ani.

• Investiții: +16,4%, depășind 108 miliarde lei, susținând creșterea economică pe termen lung.

Importanța comunicatului Ministerului Finanțelor

• Reprezintă o măsurare a capacității statului de a-și respecta angajamentele. Fără controlul deficitului, orice plan de majorare a salariilor, pensiilor sau investițiilor devine fragil.

• Afectează costurile de împrumut. Un deficit diminuat și venituri stabile conduc la dobânzi mai mici, influențând direct economia națională.

• Este relevant pentru relația cu Uniunea Europeană. România se află în procedură de deficit excesiv, iar orice semn de îmbunătățire sprijină negocierile cu Bruxelles-ul.

• Impactează viața de zi cu zi a cetățenilor. De la infrastructură și servicii de sănătate, la pensii și taxe, bugetul reprezintă „contractul” între guvern și populație.

În concluzie, execuția bugetară pe primele 11 luni din 2025 reflectă o evoluție lentă, dar reală, a procesului de ajustare. Deși deficitul rămâne ridicat, tendința este de îmbunătățire: venituri mai substanțiale, cheltuieli mai controlate și investiții în creștere, cu o contribuție tot mai accentuată a fondurilor europene. Este un pas important, chiar dacă nu reprezintă încă finalul procesului de consolidare fiscală.