Vagon etajat OBB Nightjet (sursa foto JOERAN STEINSIEK / imago sportfotodienst / Profimedia)
În ultimele decenii s-a discutat intens despre evoluția trenurilor de noapte în Europa, despre rute extinse de peste 1.000 km în vagoane de lux și la tarife accesibile. Publicația Politico analizează motivele pentru care promisiunea trenurilor de lungă distanță nu s-a concretizat pe scară largă.
Austria reprezintă centrul european al trenurilor de noapte, datorită companiei de stat OBB, care a lansat în 2016 serviciul Nightjet și l-a extins progresiv, acoperind inclusiv curse de la Viena către Paris și Amsterdam.
Cu toate acestea, extinderile planificate, cu rute nou lansate anual în decembrie odată cu noul orar feroviar, nu au fost realizate integral, iar unele curse au fost eliminate, precum trenul dintre Viena și Paris, retras ca urmare a reducerii subvențiilor de către autoritatea franceză.
Publicația Politico explică faptul că strategiile de extindere a trenurilor de noapte au fost blocate din mai multe motive: vagoanele sunt costisitoare, gestionarea operațiunilor implică costuri ridicate acoperite doar prin subvenții de stat, iar programarea orară a trenurilor necesită acordul strict al operatorilor feroviari din diferite țări, proces extrem de complicat. Birocrația a fost un factor semnificativ în stagnarea acestor servicii.
În plus, principalele companii feroviare naționale, avantajate din punct de vedere financiar pentru investiții, consideră serviciile de noapte ca fiind nesustenabile sau, cel mai optimist, ca niște activități secundare.
Un număr de startup-uri intenționează să intre pe piață, însă au nevoie de finanțare semnificativă, având în vedere costurile ridicate ale vagoanelor cușetă și de dormit, fie ele second-hand sau recent fabricate, unele cu o vechime de 40-50 de ani. Aceste startup-uri întâmpină dificultăți în lansarea serviciilor din cauze financiare, logistice și birocratice. Modelele de extindere sunt realizate cu prudență (European Sleeper), iar cele care nu au încă operațiuni active intenționează să închirieze vagoane în loc să le cumpere (Nox).
Thibault Constant, influencer pe YouTube și fondator al unui startup pentru trenuri de noapte, estimează că un vagon special pentru aceste servicii costă aproximativ două milioane de euro, iar cheltuielile totale de operare sunt atât de mari încât majoritatea investitorilor consideră aproape imposibilă obținerea profitului pentru companiile europene din segmentul trenurilor de noapte.
Reprezentant al operatorului OBB afirmă că, deși există cerere pentru trenurile de noapte, „costurile de exploatare limitează oferta de servicii”. A mai menționat și întârzierile în livrarea noilor vagoane comandate, creșterea continuă a cheltuielilor cu personalul și apariția frecventă a șantierelor de întreținere, care fac dificilă operarea zilnică a rutelor nocturne.
Chris Engelsman, fondator al unui startup de profil, explică dificultățile operaționale precum mesajele de la companiile de infrastructură, care anunță că trenul nu poate circula o lună întreagă. El precizează că planificarea traseului pentru trenurile ce traversează 4-5 țări este complicată, fiind nevoie de negocieri separate cu fiecare țară. Dacă trenul trebuie să oprească mai mult de o oră într-o stație, întregul parcurs devine extrem de lung și neatractiv pentru pasageri.
Cele mai lungi rute pentru trenurile de noapte europene depășesc 1.200 km și pot avea o durată de peste 15 ore.
