Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională acuză Guvernul că intenționează să creeze un monopol în domeniul furnizării de forță de muncă străină, printr-o Ordonanță de Urgență publicată în transparență decizională pe 23 decembrie. Proiectul de OUG ar urma să centralizeze recrutarea muncitorilor din afara Uniunii Europene în mâinile unor companii private, impactând direct peste 20.000 de angajatori și cel puțin 100.000 de muncitori străini anual, afirmă reprezentanții pieței de recrutare într-un comunicat de presă.
Este important de menționat că Executivul a lansat în dezbatere publică, înainte de Crăciun, un proiect de ordonanță privind angajarea lucrătorilor străini. Principala prevedere vizează digitalizarea integrală a proceselor prin platforma națională WorkinRomania.gov.ro, care va deveni punctul unic de interacțiune între angajatori, agențiile de plasare și instituțiile statului.
Potrivit agentiilor de recrutare, această măsură nu reprezintă o reformă, ci o perturbare majoră a economiei de piață, a concurenței loiale și a drepturilor muncitorilor migranți.
Angajatorii, dependenți de intermediari privați
În forma actuală, proiectul de OUG elimină posibilitatea angajării directe a muncitorilor străini de către companiile românești. Deși textul nu interzice explicit recrutarea directă, prevederile au ca efect impunerea ca angajatorii să se adreseze exclusiv agențiilor de plasare autorizate, care trebuie să îndeplinească condiții financiare extrem de restrictive.
Orice altă formă de „plasare” a lucrătorilor non-UE în afara acestor agenții este sancționată cu amenzi între 25.000 și 40.000 de lei pentru fiecare muncitor.
Ca urmare, recrutarea directă sau prin entități mici și specializate devine practic imposibilă, conform comunicatului de presă.
Depozitul de 200.000 de euro, un obstacol pentru IMM-uri
Una dintre cele mai criticate prevederi ale proiectului este introducerea unui depozit obligatoriu de 200.000 de euro pentru agențiile care plasează până la 1.000 de muncitori străini, crescendo cu 100.000 de euro pentru fiecare nouă tranșă de 1.000 de persoane.
Fondurile ar urma să fie blocate permanent la Trezorerie și să fie utilizate inclusiv pentru plata amenzilor. Reprezentanții pieței susțin că această măsură nu are o justificație reală și exclude automat firmele mici și mijlocii. Conform datelor furnizate Ministerului Finanțelor pentru 2024, mai puțin de 3-4 companii de recrutare au avut o cifră de afaceri peste 200.000 de euro, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea unui astfel de depozit.
În aceste condiții, agențiile avertizează că pe piață vor rămâne doar 3-5 operatori foarte mari, care controlează deja majoritatea muncitorilor necalificați asiatici și colaborează cu marile companii.
Risc sporit de migrație ilegală și muncă la negru
Conform Asociației, ordonanța poate duce la creșterea numărului de muncitori necalificați folosiți ca țară de tranzit către state vest-europene precum Germania, Austria sau Italia. Aceasta reprezintă o problemă semnalată constant de partenerii europeni și invocată inclusiv în discuțiile asupra aderării României la spațiul Schengen.
De asemenea, restricționarea accentuată a concurenței poate încuraja practicile informale și munca la negru, contrar scopului declarat al reglementărilor.
Obligația agențiilor de a suporta riscurile necontrolabile
Un alt aspect critic îl reprezintă faptul că depozitul de 200.000 de euro poate fi executat pentru situații care nu țin de controlul explicit al agențiilor: refusul sau anularea vizei, decizii de expulzare emise de autorități, neprezentarea muncitorilor sau părăsirea locului de muncă.
Reprezentanții domeniului susțin că „Statul decide, angajatorul decide, muncitorul decide și agenția plătește”, fiind considerată o transferare abuzivă a responsabilității către intermediari.
Acuzații de retroactivitate și încălcarea statului de drept
Articolul 37 al proiectului este foarte contestat, întrucât permite anularea sau invalidarea dosarelor depuse conform legislației anterioare, ceea ce poate fi interpretat drept o formă de retroactivitate mascată, subminând încrederea în stabilitatea cadrului legal.
Proiectul prevede ca agențiile să facă vizite periodice angajatorilor, să verifice condițiile de muncă și cazare și să raporteze eventualele nereguli, suportând consecințele în cazul unor probleme.
Reprezentanții susțin că statul transferă atribuții care aparțin autorităților de inspecție, precum Inspecția Muncii și IGI, către entități private, fără a renunța la prerogativele de sancționare.
Astfel, agențiile de recrutare solicită retragerea sau revizuirea integrală a proiectului de OUG, fiind de asemenea de acord cu trimiterea acestuia către Consiliul Concurenței și consultarea Comisiei Europene.
