După un an plin de provocări, marcate de turbulențe politice, volatilitate macroeconomică și creșteri de taxe, cea mai arzătoare întrebare pentru liderii din mediul comercial este cât timp va dura procesul de reechilibrare economică și dacă se va relansa creșterea economică.
Un prim semnal al realismului economic și al planurilor de revitalizare va fi chiar proiectul bugetului public, așteptat să fie publicat în luna ianuarie. Acesta va oferi o imagine clară asupra situației fiscale și asupra măsurilor probabile pentru anul următor.
Oricum, perioada de ajustare, începută în vara anului 2025, prin creșteri de taxe și măsuri insuficient convingătoare privind cheltuielile publice, va continua chiar dacă autoritățile afirmă că nu vor exista majorări fiscale. Este foarte probabil să nu mai avem creșteri dure de fiscalitate precum cele din 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adică în jur de 40 miliarde lei, va reprezenta o provocare majoră.
În realitate, numeroase decizii adoptate în acest an vor avea un impact mai pronunțat asupra veniturilor și cheltuielilor statului în anul următor, iar atingerea țintei de reducere a deficitului va fi posibilă doar dacă va exista o gestionare fermă a resurselor publice — atât în zona veniturilor, prin colectare eficientă, cât și în zona cheltuielilor, unde momentan nu se remarcă un impact vizibil.
Prin urmare, stabilitatea politică, care ar implica menținerea deciziilor în aceeași direcție, va avea o importanță capitală. Reprezentanții FMI au exprimat optimism la ultima evaluare din decembrie 2025, indicând că măsurile implementate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar, iar continuarea unei politici consecvente va sprijini consolidarea fiscală. Totuși, din cauza imprevizibilității politice și a posibilității schimbărilor de alianțe, planurile actuale pot fi ajustate.
Pentru sectorul privat, o predictibilitate fiscală și un răgaz în 2026 ar fi extrem de benefice. Între timp, rămâne deschisă preocuparea privind relansarea economică.
După rate impresionante de creștere a PIB-ului real de 5,5% în 2021 și 4,0% în 2022, economia românească începe 2023 cu o creștere modestă, inflație ridicată și deficite semnificative. Încetinirea nu a fost accidentală sau cauzată exclusiv de tensiunile globale, ci a fost indusă de politici fiscale prea generoase în raport cu capacitatea reală a bugetului public de a le susține.
Indicatorii financiari reflectă o situație alarmantă. Creșterea PIB-ului a fost de doar 0,8% în 2024, și se estimează cel mult 1% pentru 2025. Aceste creșteri au avut loc într-un context în care investițiile publice, incluzând fonduri din UE și PNRR, au reprezentat 6,8% din PIB în 2024 și ar putea ajunge la 8% în 2025, fiind cele mai ridicate din ultimul deceniu.
Cea mai recentă estimare a Comisiei Europene (din 17 noiembrie 2025) indică o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, în timp ce FMI prognozează o creștere de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar Banca Mondială indică 1,3% pentru 2025 și 1,9% pentru 2026.
Este modelul de creștere blocat? Care sunt următorii pași?
Deși stimulii pentru creștere economică nu au generat un dinamism semnificativ, cel mai probabil nu s-a ajuns la un blocaj complet. Totuși, este evident că trebuie identificate alternative. Un ritm de 1% pe an nu mai permite recuperarea decalajelor față de media europeană. Deficitele ridicate sunt rezultatul unui model de creștere bazat pe consum, care și-a atins limitele. România trebuie să adopte o strategie orientată spre investiții și creșterea productivității. Disciplina fiscală, reforma administrației publice, consolidarea arhitecturii instituționale și legislative sunt esențiale pentru un model economic durabil și sustenabil, pentru care sunt necesare reforme și o viziune coerentă de dezvoltare. În perioada ianuarie-octombrie 2025, investițiile străine directe au totalizat 7,24 miliarde euro, în creștere cu 28,6% față de aceeași perioadă a anului trecut (5,63 miliarde euro), iar investițiile publice, inclusiv fondurile europene și PNRR, vor reprezenta 8% din PIB în acest an, fiind susținute în mod decisiv de fondurile externe. Totuși, economia pare a avea motoarele înțepenite.
Pe lângă aceste provocări, schimbările globale precum turbulențele din comerț, războiul tarifar, reluarea lanțurilor de aprovizionare și relocarea proceselor industriale afectează lumea și, implicit, România. Demografia reprezintă un factor de risc, din cauza accentuării îmbătrânirii populației și a nevoilor crescute de pensii și servicii medicale. Forța de muncă este supusă influenței inteligenței artificiale și a altor tehnologii, care, deși nu vor elimina locurile de muncă, vor transforma radical piața muncii și competențele necesare, fiind nevoie de o nouă orientare în educație și formare profesională.
Toate aceste schimbări impun adoptarea unui nou model de creștere, în care investițiile și inovația sunt componente centrale. O analiză recentă asupra investițiilor companiilor din regiune în România și în statele respective indică necesitatea de a intensifica curajul și ambiția. Companiile românești trebuie să se extindă, iar țara trebuie să devină nu doar un teren de investiții, ci și un actor important pe scena internațională. În concluzie, investițiile, inovarea și tehnologia trebuie să devină pilonii principali ai unei noi paradigme de dezvoltare economică, adaptată schimbărilor globale.
Daniel Anghel, Lider de țară PwC România
Articol scris cu susținerea PwC România
