Un semnal pentru companii că presiunea fiscală ar putea fi redusă și că seria de creșteri de taxe s-ar putea încheia în 2026 este transmis de ordonanța „trenuleț”. Înjumătățirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 2026 și eliminarea sa, precum și a impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) și a taxei pe construcții speciale (taxa pe stâlp), de la anul, indică faptul că guvernul intenționează să ofere un orizont de speranță mediului de afaceri.
Aceste măsuri, deși sunt stipulate în ordonanță, reprezintă în prezent promisiuni, iar modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusă. Se observă totuși că guvernul percepe creșterea fiscalității ca fiind o povară, care frânează investițiile și implicit dezvoltarea economică. Declarația recentă a reprezentanților FMI, conform căreia măsurile deja adoptate sunt suficiente pentru consolidarea fiscală și că, de acum înainte, trebuie doar menținute direcțiile, sprijină această abordare. În același timp, reducerea deficitului bugetar nu reprezintă o sarcină ușoară, iar pentru atingerea obiectivului, guvernul dispune de două piloni: racionalizarea cheltuielilor și optimizarea colectării taxelor.
De-a lungul ultimului deceniu, veniturile din taxe, impozite și contribuții sociale au variat între 25-27% din PIB. În această perioadă, au fost înregistrate atât creșteri, cât și scăderi ale acestora. Pentru a depăși pragul de 30% din PIB în venituri fiscale, este necesară consolidarea administrării fiscale și o colectare mai eficientă a impozitelor. Conform execuției bugetare din primele 11 luni ale anului 2025, veniturile fiscale (impozit pe venit, profit, TVA, accize, taxe vamale, contribuții sociale) au ajuns la 25,6% din PIB, față de 25% în anul anterior. Majorările fiscale din 2025 au contribuit cu până la 0,6% din PIB.
Având în vedere că deficitul trebuie redus cu încă 2 puncte procentuale din PIB în 2026 și că trendul trebuie continuat pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB în 2030, este clar că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a controla cheltuielile publice și a spori eficiența colectării fiscale. Mediul de afaceri a susținut în toate dialogurile cu guvernul îmbunătățirea funcționării ANAF, prin digitalizare și reforme instituționale. Rapoartele Uniunii Europene privind decalajele de colectare a TVA și a impozitului pe profit plasează România pe primul loc cu pierderi de aproximativ o treime din sumele estimate a fi colectate din aceste taxe. Deși digitalizarea ANAF a început de câțiva ani, rezultatele nu încă ating așteptările. Reforme fiscale și disciplina bugetară rămân esențiale pentru reducerea deficitului, iar creșterile de taxe rămân o posibilitate viabilă în condițiile actuale.
Se vor prezenta succint principalele modificări fiscale cu impact în 2026 și 2027.
Impozitarea companiilor
Eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcții speciale va avea loc în 2027, în timp ce în 2026, IMCA va fi redus de la 1% la 0,5%. Pentru firmele cu cifră de afaceri până la 50 de milioane de euro, cheltuielile pentru drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță legate de entități afiliate nerezidente vor fi deductibile în limita a 1% din totalul cheltuielilor înregistrate. Dacă plafonul este depășit, aceste cheltuieli pot fi deduse înregistrat doar de către contribuabilii care depășesc limita de 1%, inclusiv în cazul grupurilor fiscale, în funcție de situația individuală. Pentru microîntreprinderile mici în 2026, impozitul pe venituri va fi de 1%, indiferent de domeniul de activitate, cu plafonul de încadrare redus la 100.000 euro.
Impozitul pe venit
Impozitul de 16% va fi aplicat veniturilor din dividende plătite persoanelor fizice începând cu ianuarie 2026 și câștigurilor din transferul titlurilor de valoare, instrumente financiare derivate sau de din transferul aurului de investiții, de la această dată. Majorarea cotei de impozitare va genera o povară fiscală suplimentară pentru investitori. În plus, impozitul reținut la sursă pentru titlurile de valoare și instrumentele financiare derivate înregistrate în mai mult de 365 de zile va crește de la 1% la 3%, respectiv de la 3% la 6%, dacă acestea sunt înstrăinate în mai puțin de un an. Veniturile din transferul de monedă virtuală, deși nu sunt încadrate în categoria investițiilor, vor fi impozitate cu 16% începând cu 2026. Pierderile din transferul de monedă virtuală nu pot fi compensate cu alte câștiguri. În cazul bunurilor și serviciilor primite de la o persoană juridică, peste prețul pieței, suma plătită va fi impozitată cu 16%, fiind echivalentă cu dividendele.
Impozite locale
Din 2026, pentru persoanele fizice, valoarea impozabilă pe metrul pătrat pentru clădiri rezidențiale și terenuri va crește cu circa 170%. Pentru persoanele juridice, această majorare va fi similară, impactul fiind semnificativ pentru companiile cu portofolii extinse de terenuri. Creșterea poate influența fluxul de numerar și planificarea bugetară, întrucât impozitul pe terenuri reprezintă un cost fix recurent. În plus, vor fi introduse noi categorii de clădiri și terenuri scutite de taxe, precum cele noi din investiții în industrie, depozitare și logistică, pentru o perioadă de 2 ani de la recepție. Valoarea impozabilă pentru mijloacele de transport înmatriculate va crește între 5% și 146%, în funcție de norma de poluare, inclusiv pentru vehicule hibride. Cota impozitului special pe bunurile imobiliare și mobile de mare valoare, precum clădirile cu valoare impozabilă peste 2,5 milioane lei sau autovehicule peste 375.000 lei, va crește de la 0,3% la 0,9%, bazându-se pe valoarea impozabilă pentru taxele locale, care va înregistra o creștere semnificativă.
Concluzie
Majorarea fiscalității în 2025 a fost anticipată ca fiind necesară încontextul deficitului bugetar ridicat din ultimii ani și angajamentelor asumate prin PNRR. Analiza Băncii Mondiale, realizată în cadrul reformei cadrului fiscal din PNRR, a impulsionat multe dintre modificările aduse Codului fiscal în ultimii ani. Măsurile adoptate, precum impozitul minim pe cifra de afaceri, au fost controversate, neaducând venituri semnificative, dar destabilizând mediul de afaceri. În 2026, reforma fiscală prevăzută în PNRR se va încheia, fiind o singură măsură majoră, și anume impozitarea imobilelor la valoarea de piață. În același timp, reforma administrației fiscale trebuie continuată și accelerată pentru a eficientiza colectarea veniturilor, iar disciplina bugetară și controlul cheltuielilor trebuie să fie prioritare pentru evitarea creșterilor suplimentare de taxe.
Ruxandra Târlescu, Partener, Lider servicii fiscale și juridice PwC România
