Depositiu petrolier, Fotografie: Dan Bannister / ImageSource / Profimedia
Jumătate din rezervele certe de petrol ale lumii sunt concentrate în trei țări, în funcție de sursa de informații și de anul de referință.
Venezuela, Arabia Saudită și Iran dețin împreună aproximativ 50% din rezervele globale de petrol, cu rezerve de circa 303, 267 și, respectiv, 209 miliarde de barili, dintr-un total de aproximativ 1,5–1,6 trilioane de barili la nivel mondial.
Jurnalistul Dan Popa realizează în fiecare joi newsletter-ul „EconoMix”. Dacă ești interesat de economii personale și dorești să primești recomandări financiare, te poți abona aici:
Această concentrare extremă explică de ce aspecte precum geopolitica, sancțiunile și politicile de producție din câteva țări pot influența dinamicile pieței mondiale a petrolului.
De ce variază cifrele
Diverse organizații internaționale folosesc definiții și metodologii ușor diferite pentru estimarea rezervelor (OPEC, BP, EIA etc.), astfel că ponderile pe țări și pragurile pentru atingerea a 50% pot fluctua ușor în timp.
În ciuda acestor diferențe, toate datele principale indică faptul că un grup restrâns de țări din America Latină și Orientul Mijlociu concentrează aproximativ jumătate din rezervele certe de petrol ale lumii.
Venezuela domină „teoretic” datorită zonei Orinoco, o regiune vastă din partea de est a țării, care se întinde pe aproape 55.000 de kilometri pătrați.
Zona Orinoco include zăcăminte de extra-greu, caracterizate prin viscositate și densitate ridicată, ceea ce face extragerea mai dificilă și mai costisitoare decât în cazul zăcămintelor convenționale. Producția în această regiune necesită tehnologii avansate, precum injectarea cu abur și amestecarea cu uleiuri mai ușoare pentru comercializare.
Arabia Saudită are cele mai mari rezerve convenționale de petrol din lume, reprezentând un pilon esențial pentru stabilitatea ofertei globale.
Canada dispune de rezerve extinse, în mare parte sub formă de nisipuri bituminoase, dificil de exploatat, dar cu potențial imens de volum.
Dacă includem Iranul sau Irak, concentrarea rezervelor crește rapid:
Venezuela + Arabia Saudită + Canada + Iran ≈ 60%
Primele cinci țări dețin aproximativ peste 65% din rezervele globale
Este important de menționat: rezervele nu coincid întotdeauna cu producția efectivă. Existența petrolului în subsol nu înseamnă că acesta poate fi rapid și economic extras și transportat la consumatori.
De ce reprezentarea rezervelor este „deformată” față de realitate:
Decalajul de implementare: Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite combină amploarea rezervelor cu un nivel ridicat de extracție, asigurând o ofertă sigură.
Capcana constrângerilor: Venezuela și Iranul dețin resurse imense, însă sancțiunile și infrastructura deficitară limitează exploatarea acestora.
Factorii de fricțiune: Rezervele imense din nisipurile bituminoase ale Canadei sunt costisitoare de exploatat și se confruntă cu obstacole de infrastructură și influență politică.
