Potrivit agenției EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este dispus să achiziționeze Groenlanda și că administrația sa pregătește un plan actualizat pentru a negocia cumpărarea teritoriului autonom aparținând Regatului Danemarca.
Interesul Statelor Unite pentru cumpărarea Groenlandeii nu este o noutate. Încă din 1946, președintele Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă. În timpul primului mandat al lui Donald Trump, ideea a fost relansată, însă a fost ferm respinsă de premierul danez Mette Frederiksen, care a declarat că „Groenlanda nu este de vânzare”.
În prezent, în cel de-al doilea mandat, Trump afirmă că deținerea Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA.
Precedente istorice ale achizițiilor teritoriale
De-a lungul ultimelor două secole, Statele Unite și-au extins teritoriul printr-o serie de tranzacții majore. Cumpărarea Louisianei în 1803 de la Franța pentru 15 milioane de dolari a dublat suprafața țării.
Florida a fost cedată de Spania în 1821, iar Texas s-a alăturat Uniunii în 1845.
Ulterior, în urma războiului mexicano-american, SUA au obținut teritorii extinse, inclusiv California și Arizona.
Un exemplu relevant este achiziția Alaska de la Rusia în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție inițial considerată o greșeală, dar care s-a dovedit strategică.
În 1917, Danemarca a vândut Insulele Virgine Statelor Unite, consolidând prezența americană în Caraibe.
Aceste exemple susțin argumentele administrației Trump privind fezabilitatea achiziției Groenlandei.
Administrația Trump crede că cumpărarea Groenlandei le va oferi americlenilor avantaje strategice importante, precum controlul rutelor din zona arctică, accesul la resurse naturale și întărirea apărării în fața Rusiei și Chinei.
Marco Rubio a accentuat că planul este în fază de analiză și că se caută o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic.
Reacția Danemarcei
Guvernul danez păstrează poziția oficială, insistând că Groenlanda nu este de vânzare.
Totuși, reluarea discuțiilor despre achiziția Groenlandei poate genera tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga, precum și reacții din partea Uniunii Europene și NATO.
În contextul competiției globala și al rivalităților pentru regiunea arctică, subiectul achiziției Groenlandei devine un punct central al politicii externe americane. Rămâne de urmărit dacă această intenție se va concretiza sau va rămâne o declarație controversată, ca și în trecut.
