Donald Trump și-a exprimat intenția ca Statele Unite ale Americii să preia controlul asupra Groenlandei. Problema principală constă în faptul că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor nu doresc să devină parte a Statelor Unite, conform unei analize POLITICO despre opțiunile disponibile pentru SUA în realizarea acestui obiectiv.
Deși ideea unei intervenții directe în Nuuk sau a anexării forțate a teritoriului poate părea irealizabilă, există o strategie clară, iar Trump pare să fi început deja acest proces. Abordarea seamănă, pentru europeni, cu tacticile expansioniste dezvoltate de președintele rus Vladimir Putin.
POLITICO a consultat oficiali ai Uniunii Europene, NATO, experți în apărare și diplomați pentru a evalua cum ar putea SUA să obțină controlul asupra insulei arctice, bogată în resurse și de importanță strategică.
„Ar putea fi vorba despre câteva elicoptere… nu ar fi nevoie de numeroase unități militare. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic”, a afirmat un politician danez sub protecția anonimatului.
Pasul 1: Campanie pentru autonomie și independență a Groenlandei
La scurt timp după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre posibilitatea ca Groenlanda, teritoriu semi-autonom al Danemarcei, să devină independentă. O Groenlandă independentă ar putea negocia acorduri separate cu SUA, în prezent fiind nevoie de aprobarea Copenhagăi.
Pentru a obține independența, cetățenii trebuie să participe la un referendum și să negocieze un acord acceptat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Conform unui sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar sprijini independența, iar 28% s-ar opune.
Experți cu legături apropiate de Donald Trump au realizat activități de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat asupra campaniilor de influență de diverse tipuri pe teritoriul insulei.
Felix Kartte, specialist în politici digitale, a explicat tacticile Rusiei de influență politică în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină acțiuni offline și online. La nivel local, colaborează cu actori aliniați, precum partide extremiste, rețele diaspora sau oligarhi pro-ruși, și plătesc oameni pentru participarea la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități și a promova anumite candidațe sau poziții, creând impresia unei majorități mai mari și mai zgomotoase decât în realitate, generând senzația de inevitabil.”
În Groenlanda, Statele Unite utilizează metode similare.
Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a afirmat pentru CNN că „nimeni nu va purta luptă militară cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Luna trecută, Trump a înființat funcția de reprezentant special pentru Groenlanda și l-a numit pe Jeff Landry, guvernatorul statului Louisiana, pentru această postură.
Președintele Donald Trump a declarat că obiectivul său este să integreze Groenlanda în Statele Unite.
Vicepreședintele JD Vance, care a vizitat Groenlanda în martie, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea autonomie deplină” și a adăugat că speră ca insula să aleagă colaborarea cu SUA, deoarece „Suntem singura națiune care le va respecta suveranitatea și securitatea”.
Pasul 2: Oferirea unui pact avantajos pentru Groenlanda
Dacă locuitorii Groenlandei votează pentru independență și obțin separarea de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi extinderea influenței asupra insulei.
O posibilitate este integrarea Groenlandei ca stat afiliat SUA, o idee discutată de apropiați ai lui Donald Trump. Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să ocupe” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și mențiunea „ÎN CURÂND”.
Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. În sondajul din 2025, 85% nu și-ar dori ca insula să devină parte a SUA.
Chiar și unii susținători ai independenței, apropiați de Trump, nu sunt entuziasmați de această opțiune.
Există însă alternative, precum semnarea unui Pact de Liberă Asociație (COFA), similar celor încheiate cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau.
Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și acces liber la comerț, în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a fost recent relansată.
Kuno Fencker, deputat groenlandez pro-independență, a afirmat că încearcă să le explice americanilor că nu doresc să devină ca Puerto Rico sau alt teritoriu al SUA. În schimb, ca soluție, propune negocieri pentru un Pact de Liberă Asociație, acorduri bilaterale sau alte măsuri, iar cetățenii groenlandezi vor decide în cadrul unui plebiscit.
Pasul 3: Implicarea Europei
Pasul 4: Scenario forțelor armate
Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, în fața refuzului de a accepta planurile lui Donald Trump, nu sunt de acord?
O intervenție militară a SUA ar putea fi realizată fără obstacole majore. Conform lui Thomas Crosbie de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe opțiuni posibile.
„Cea mai alarmantă situație ar fi o strategie de tip fait accompli, pe modelul acțiunilor Rusiei în Ucraina, prin acapararea rapidă a teritoriului, pentru a emite revendicări teritoriale. SUA ar putea trimite trupe în zona respectivă și să proclame că teritoriul aparține domeniului american”, a explicat acesta pentru POLITICO.
Lin Mortensgaard, expert la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, menționează că SUA dispun deja de aproximativ 500 de militari și contractori pe baza spațială Pituffik, în nordul insulei.
În plus, circa 100 de soldați din Gărzii Naționale din New York efectuează misiuni periodice de sprijin și cercetare științifică în Groenlanda.
Capacitatea de apărare a Groenlandei este foarte limitată, deoarece nu are propria armată. Forțele de apărare sunt minimale: patru nave, o patrulare cu câini, elicoptere și un avion de patrulare maritimă.
Din această cauză, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk în mai puțin de o jumătate de oră, dacă decide să trimită forțe speciale sau trupe.
„Domnul Trump acționează conform declarațiilor și apoi implementează măsuri. Persoanele din Groenlanda, în special cei 60.000 de locuitori, ar fi foarte îngrijorați”, a afirmat eurodeputata daneză Stine Bosse.
Romain Chuffart, directorul Institutului Arctic din Washington, avertizează că astfel de acțiuni nu ar fi suportabile din punct de vedere legal atât în dreptul american, cât și în cel internațional.
O ocupare militară de durată, mai lungă de 60 de zile, ar necesita aprobarea Congresului SUA. În plus, o astfel de invazie ar putea duce la sfârșitul NATO-ului, deoarece „Statele Unite s-ar autoră mai mult asupra propriilor interese, parada fiind că ar întrerupe colaborarea în cadrul alianței”.
