Conform surselor oficiale, România colectează doar 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, în comparație cu media Uniunii Europene de 1,85 %. De asemenea, există diferențe semnificative între localități, iar aproximativ o treime din impozite nu sunt încasate.
Guvernul afirmă că măsurile asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență sunt în aplicare, însă negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar au fost amânate în repetate rânduri. Riscul lipsei de decizii poate duce la blocarea unor tranșe importante de fonduri europene, inclusiv a plăților corespunzătoare PNRR, evaluate la sute de milioane de euro.
Comunicatul oficial indică faptul că adoptarea legilor la sfârșitul anului a comprimat calendarul de implementare. Astfel, autoritățile locale au avut foarte puțin timp pentru actualizarea sistemelor și stabilirea noilor cote. Aceasta explică problemele apărute în primele zile ale anului, precum erori în deciziile de impunere, diferențe între localități și defecțiuni pe platforma ghișeul.ro. Oficialii asigură că sistemele sunt treptat actualizate și disfuncționalitățile vor fi remediate.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (impact direct asupra bazei de impunere)
Valoarea impozabilă nu mai este redusă cu:
- până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
- 30% pentru construcții între 50 și 100 de ani;
- 10% pentru clădiri între 30 și 50 de ani;
- și reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime peste 3 etaje și peste 8 apartamente).
Astfel, o construcție care anterior beneficia de reduceri semnificative va fi impozitată aproape de valoarea standard, ceea ce duce la o creștere de peste 70% față de valorile anterioare.
2. Impactul cumulativ al actualizării bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a prevăzut:
- valorile de referință actualizate pentru baza impozabilă;
- o bază de calcul adaptată la realitățile economice.
3. Creșterea cotei de impozitare de către autoritățile locale (efect de multiplicare)
• autoritățile locale pot stabili cote de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru construcții rezidențiale.
„Toți banii rămân la bugetele locale”
În ceea ce privește impactul asupra bugetului, Guvernul estimează încasări suplimentare de 3,7 miliarde lei în 2026, o creștere de peste 30% față de anul anterior. Toate aceste fonduri se păstrează în bugetele locale, iar bugetul de stat nu va suplimenta transferurile din cauza deficitului.
Pentru clădiri și terenuri, baza de calcul a fost ajustată cu aproximativ 70%. S-au eliminat scăderile aplicate anterior clădirilor vechi, iar administrațiile locale pot varia cote între 0,08% și 0,2%, în funcție de decizii proprii. În anumite cazuri, impactul cumulativ poate depăși creșterea medie menționată, mai ales acolo unde cotele locale erau la nivel minim.
Contextul adoptării măsurilor
Măsurile au fost stabilite de Guvern pentru îndeplinirea condițiilor macroeconomice și validarea jaloanelor, însă aplicarea lor a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din decembrie, precum și a atacurilor din partea opoziției și a procedurilor legale următoare. Aceste situații au
Întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și procesul de încasare a fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru punerea în aplicare, a necesitat modificări suplimentare pentru ca autoritățile locale să poată adopta hotărârile de consiliu necesare. Scurtarea termenelor a redus timpul de pregătire și a generat probleme tehnice, precum erori în platforma ghișeul.ro, decizii de impunere incorecte și diferențe de aplicare între UAT-uri.
Autoritățile statului lucrează în prezent pentru remedierea acestor disfuncționalități.
Taxe mai mari pentru autovehiculele mai vechi
În ceea ce privește autoturismele, sistemul rămâne legat de cilindree, însă valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare. Vehiculele mai vechi plătesc mai mult, în timp ce cele cu emisii reduse beneficiază de creșteri moderate. Pentru mașinile hibride, bonusurile sunt aplicabile doar dacă emisiile sunt sub 50 g CO2 pe kilometru, conform cerințelor UE.
Prin această metodă, vehiculele mai vechi în standarde Euro suportă valori mai mari, în timp ce cele conforme cu norme Euro recente beneficiază de valori mai mici sau creșteri limitate ale impozitului. Diferențierea se bazează pe criterii obiective, standardizate european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu politicile publice din PNRR.
Astfel, sistemul fiscal transmite un semnal coerent economic, încurajând internalizarea costurilor de mediu și favorizând vehiculele mai puțin poluante, fără a introduce noi taxe sau a crea dificultăți administrative.
Referitor la impozitarea autovehiculelor hibride – recomandările Comisiei au clarificat că o simplă diferențiere pe baza categoriei „hibrid” nu este suficientă. Este necesară ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ pentru validarea obiectivului din PNRR. Jalonul M59 vizează internalizarea impactului de mediu și orientarea fiscală spre emisii reale, astfel încât categoria „vehicul hibrid” nu este acceptată automat, ci trebuie să emită sub 50 g/km CO₂.
Guvernul susține că această reformă sprijină autonomia locală, asigură mai multe fonduri pentru comunități și respectă angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene.
Ce trebuie menționat este faptul că, deși România are un nivel de impozitare mai redus, diferența a fost justificată prin nivelul mediu al veniturilor din țările cu impozitare mai ridicată, precum Franța, Spania, Grecia, Elveția, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia, toate având venituri nete mai mari.
Este de remarcat că Germania are o ponderare semnificativ mai mică a impozitelor, de doar 1%, comparativ cu valorile de 3,7%, 3,2%, 2,5% sau chiar 2,7% din celelalte țări menționate anterior.
