Fondurile de pensii private (Pilon II) au plătit anul trecut peste 2,65 miliarde de lei, fiind o creștere semnificativă față de anul 2024, beneficiarii fiind 88.000 de participanți și moștenitori, conform informațiilor furnizate de APAPR (Asociația administratorilor fondurilor de pensii private). În prezent, legea în vigoare oferă două opțiuni: fie încasarea integrală a sumelor acumulate ca plată unică, fie eșalonarea acesteia prin plăți lunare egale, pe o perioadă de maxim 5 ani. Noile reglementări prevăd ca românii să poată retrage doar 30% din fonduri în cazul pensionării, iar diferența va fi plătită în rate, pe o perioadă de până la 8 ani, începând cu 5 ianuarie 2027.
La Pilonul 2 sunt înscriși 8,4 milioane de cetățeni, reprezentând majoritatea populației active din țară. Peste jumătate (aproximativ 4,6 milioane) contribuie constant, lunar, cu 4,75% din salariul brut, parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Sumele din Pilonul 2 reprezintă al doilea activ financiar ca valoare pentru populație, după depozitele bancare, fiind singura sursă de economisire pe termen lung pentru români, în special pentru cei cu venituri mici.
La finalul anului 2025, fondurile au acumulat active totale în valoare de 10,5% din Produsul Intern Brut al țării. Astfel, activele nete, adică fondurile administrate pentru beneficiari, au atins valoarea de 201,6 miliarde de lei (39,5 miliarde de euro), atingând un record istoric și înregistrând o creștere cu peste 33% față de sfârșitul anului 2024.
Dintre activele totale, mai mult de o treime reprezintă profitul net, obținut din investițiile administratorilor fondurilor de pensii private: 75,4 miliarde de lei (14,8 miliarde de euro), peste contribuțiile nete administrate.
Cele șapte fonduri obligatorii de pensii private (Pilon II) au obținut în 2025 un randament mediu de 19,2%, cel mai bun rezultat anual din istoricul de aproape 18 ani, conform calculelor APAPR.
Pe parcursul întregii perioade de funcționare (2008-2025), fondurile de pensii private din Pilonul 2 au avut un randament mediu anual de 8,3%, semnificativ peste rata medie anuală a inflației de 4,7% din același interval, conform datelor APAPR.
Câți români au suma peste 50.000 de lei în conturi
De exemplu, un cetățean cu salariul mediu, care a contribuit constant la Pilonul 2 de-a lungul anilor, are în cont aproximativ 55.662 lei, din care 64% reprezintă contribuțiile virate și 36% câștigul din investiții. Această sumă s-a dublat în ultimii trei ani și a ajuns de aproape șapte ori mai mare față de acum 10 ani.
Numărul estimat de APAPR indică că 1,1 milioane de români au în conturile lor de Pilon 2 sume de peste 50.000 de lei.
Plățile efectuate până acum la Pilonul II și recordul din 2025
Fondurile de pensii din Pilonul 2 au plătit în total 300.000 de beneficiarilor (participanți și moștenitori), suma totală fiind de 5,9 miliarde de lei în perioada 2008-2025. În 2025, plățile au depășit 2,65 miliarde de lei, fiind mai mult decât dublu față de anul anterior, pentru 88.000 de beneficiari, conform datelor APAPR.
Legislația actuală prevede că plățile către beneficiari se fac în trei situații:
- când participantul intră în pensie pentru limită de vârstă din sistemul public;
- când participantul ieșește din sistem pentru invaliditate, indiferent de gradul acesteia;
- în cazul decesului participantului, suma acumulată fiind plătită moștenitorilor legali sau testamentari.
Până la sfârșitul anului 2026, legislația în vigoare permite în continuare două opțiuni pentru pensionare: plata integrală a fondurilor sau eșalonarea acestora pe cel mult 5 ani, cu plăți lunare egale, începând cu 2026.
Legea nouă pentru pensiile private (Legea 2/2026), va permite beneficiarilor să retragă 30% din fonduri într-o singură tranșă, restul urmând a fi plătit în rate lunare pe un interval de 8 ani, începând cu 5 ianuarie 2027.
Aspecte principale ale noii legi de pensii private
Legea promulgată pe 5 ianuarie 2026, de președintele Nicușor Dan, aduce modificări importante sistemului de pensii private. Astfel, la pensionare, este interzisă retragerea întregii sume acumulate, fiind permisă doar o cotă de maximum 30%, restul fiind plătit eșalonat pe 8 ani.
Licitația modificărilor include eliminarea prevederii anterioare, potrivit căreia persoanele cu pensii private puteau intervalul de total reținere a fondurilor, iar acum, nu mai pot retrage tot depozitul la pensie, ci doar 30%, iar restul se primește în plăți lunare pe termen de până la 8 ani.
Principalul punct controversat îl reprezintă faptul că peste 8 milioane de români cu pensii obligatorii (Pilon II) și aproape 1 milion cu pensii facultative (Pilon III) nu vor mai putea lua toate fondurile la pensionare, ci doar 30%, urmând ca restul să fie plătit lunar pe durata a până la 8 ani.
Principalele modificări:
- Membrul unui fond poate primi maximum 30% din valoarea activului personal transferat, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică înainte de pensionare.
- Este asigurat dreptul de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea fondului transferat pentru fiecare cont individual de pensii private deținut.
- Pensiile private sunt plătite lunar de către furnizor, din activele fondului, către beneficiari, beneficiari sau reprezentanți legali, prin poștă sau transfer bancar, costurile fiind suportate de beneficiar.
- Furnizorul calculează, reține, plătește și declară lunar obligațiile fiscale, conform legislației fiscale naționale, plata realizându-se din sumele lunare datorate beneficiarilor.
- În cazul schimbării domiciliului în altă țară, beneficiarii păstrează dreptul la pensie, care poate fi plătită în moneda țării respective sau conform acordurilor internaționale.
De asemenea, proiectul de lege include reguli pentru organizarea și funcționarea sistemului de pensii private, diferențiind fondurile de pensii de tip retragere programată, care operează pe bază de conturi individuale și oferă pensii pentru o durată limitată, și fondurile de pensii viagere, care asigură plăți pe toată durata vieții beneficiarului sau a supraviețuitorului său.
Sursa foto: Dreamstime.com
