Supermarket din România. Inquam Photos / George Călin
Economia României încetinește din cauza ajustărilor fiscale, în timp ce puterea de cumpărare este afectată de inflație și taxe, conform celor mai recente statistici ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, citate de Agerpres. Conform estimărilor, efectul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai accentuat în acest an și se va reflecta în principal prin diminuarea puterii de cumpărare a populației, din cauza inflației ridicate din prima jumătate a anului și a scăderii veniturilor.
Instituția a ajustat în scădere estimarea de creștere economică la 1%, ca urmare a unei contracții a consumului privat și a persistentei presiunilor inflaționiste ridicate.
Consumul privat intră în teritoriu negativ
Cea mai semnificativă schimbare apare în comportamentul de consum. CNSP preconizează o reducere considerabilă a tendinței populației de a cheltui, rezultând o diminuare a consumului privat cu 0,8%.
În acest context economic restrictiv, sectorul construcțiilor rămâne principalul motor de creștere, fiind susținut masiv de proiecte de infrastructură finanțate prin fonduri europene.
În timp ce industria și serviciile indică semne de redresare moderată, investițiile brute sunt estimate să crească cu 4,0%, condiționat de accelerarea absorbției fondurilor din instrumentul „Next Generation EU”, având în vedere că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final, în decembrie 2026.
Prețurile la gaze și alimente ar putea urca
Piața muncii resimte și ea incertitudini legate de investiții. CNSP a revizuit prognoza privind numărul de angajați pentru anul 2026, estimând o stagnare de 0%, în loc de creștere de 0,5% anterior.
Veniturile salariale au o prognoză de creștere: salariul mediu brut va ajunge la 9.192 lei pe lună în 2026, înregistrând o majorare de 5,5%. Totuși, această creștere va fi diferită: sectorul privat va încerca să coreleze salariile cu inflația și salariul minim, în timp ce în sectorul bugetar se anticipează o diminuare a câștigurilor ca urmare a consolidării fiscale.
De asemenea, specialiștii avertizează asupra unor posibile „șocuri” suplimentare de preț. Liberalizarea prețurilor la gaze naturale și eliminarea plafonului adaosului comercial la produse de bază pot tempera scăderea inflației și pot afecta și mai tare bugetele românilor.
Leul s-ar putea deprecia
Pentru anul 2026, previziunile Comisiei includ o depreciere de aproximativ 1% a monedei naționale, cu un curs mediu estimat la 5,11 lei pentru un euro.
În comerțul exterior, exportul net va contribui pozitiv la creșterea PIB cu 0,5 puncte procentuale, mai ales prin încetinirea importurilor (+1,2%), cauzată de reducerea cererii interne. Deficitul de cont curent este prognozat să scadă la 6,6% din PIB în 2026, față de 8% în 2025.
Economia se va redresa în anii următori
După un 2026 marcat de corecții, prognoza pe termen mediu pentru următorii ani devine mai optimistă. Pentru perioada 2027-2029, CNSP estimează o rată medie anuală de creștere economică de peste 2%. Consumului privat i se așteaptă o relansare, cu o creștere medie estimată de 2,6%.
De asemenea, se preconizează o revitalizare a sectorului serviciilor cu valoare adăugată ridicată și a industriei, cu o creștere de 2%. În privința inflației, este estimată la 3% în 2027.
