De ce se amână verdictul în cazul recursului?
„Proiectul de lege aprobat și supus controlului de constituționalitate are o însemnătate remarcabilă, generând un impact social semnificativ, un efect public major, posibil chiar unul financiar”, a afirmat fostul ministru despre întârzierea repetată a deciziei de către Curtea Constituțională.
El a evidențiat că CCR a stabilit un termen pentru aprofundarea analizei, deși în trecut solicitările similare ale unor judecători nu au fost aprobate. „Există și alte aspecte, precum în cazurile anterioare, celor trei judecători care au cerut un nou termen pentru analiza aprofundată nu le-a fost acordat, deși legea 47/92 prevede acest lucru. Totodată, de data aceasta s-a solicitat și s-a primit o expertiză de la Înalta Curte, critică de neconstituționalitate, și s-a stabilit un nou termen pentru consultare aprofundată. Se pare că, de data aceasta, s-a acordat termenul anterior refuzat, deși legea îl impune”, a menționat Tudorel Toader.
Fostul ministru a atenționat asupra tensiunilor generate de această lege: „Pe de o parte, a fost creată o polemică intensă în jurul acestei legi, s-au născut multiple așteptări, politicienii au făcut numeroase promisiuni, afirmând că în 30 de zile vor elimina și vor reformula totul, ceea ce este imposibil. Promisiunile electorale au fost făcute și acum, iar politicienii caută să le îndeplinească în fața alegătorilor”.
Tudorel Toader a declarat că amânarea deciziei se datorează unui ansamblu de factori, dar a adăugat: „Sperăm ca pe 11 februarie să se pronunțe o hotărâre. De această dată, nu s-a mai spus că lipsesc patru judecători. Părțile bune sunt că au venit pentru judecată, nu s-au sustras sau refuzat să ia parte la proces”.
Expertiza depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție
Despre documentul tehnic depus de Înalta Curte de Casație și Justiție, fostul ministru afirmă: „Orice normă juridică trebuie să se bazeze pe un studiu de impact, însă acesta nu este decisive”, subliniind importanța analizei înainte de adoptare.
Joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a furnizat către CCR o evaluare tehnică care analizează efectele reformei pensiilor magistraților. Conform acesteia, pensia de serviciu ar putea fi redusă cu 36% pentru judecători și procurori de la instanțele și parchetele din cadrul sistemului, cu 35% pentru avocați, cu 33% pentru judecătorii de la curțile de apel și cu 51% pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Judecătorii s-au reunit vineri, începând cu ora 10:00, pentru a alege o hotărâre privind pensiile magistraților. Însă, CCR a amânat din nou pronunțarea deciziei pentru data de 11 februarie 2026.
