Conform unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să ajungă în capitale europene, iar reacțiile guvernelor au fost predominant prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat „onorarea” invitației.
Alte guverne au evitat declarații clare, în timp ce mai mulți oficiali au exprimat, sub protecția anonimatului, semne de întrebări privind impactul asupra Națiunilor Unite. Un diplomat a descris inițiativa drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că această propunere ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.
România. Nicușor Dan analizează invitația
Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump către „Consiliul pentru Pace”. Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan.
El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu doar invitația, ci și esența inițiativei președintelui Trump”.
Întrebat dacă România intenționează să plătească un miliard de dolari pentru participarea la acest comitet sau dacă va refuza definitiv, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă considerabilă, având în vedere dificultățile financiare ale României, nu este o decizie care îmi aparține. Decizia trebuie luată de Guvern sau de Președinția României”.
Referitor la analiza administrației prezidențiale, consilierul a explicat: „Interesul nostru este să înțelegem în detaliu inițiativa președintelui Trump și angajamentele asumate de România, precum și impactul asupra raporturilor cu Statele Unite și Uniunea Europeană”.
El a subliniat: „Nu dorim să efectuăm angajamente financiare sau politice pentru o inițiativă pe care, momentan, nu o înțelegem pe deplin și a cărei consecințe nu le cunoaștem integral”.
Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „Da, a fost o surpriză, fără îndoială”.
Trump: președinte pe viață al noului organism
Potrivit proiectului de „carte” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe termen nelimitat de Donald Trump și să înceapă cu dosarul Gaza, având în vedere posibilitatea extinderii ulterioare către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat o astfel de structură”.
Casa Albă a susținut, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”.
Începe cu Gaza, dar poate depăși mandatul ONU
Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost aprobat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, valabil până în 2027 și limitat la conflictul din Gaza. Rusia și China au avut rezerve, criticând faptul că această rezoluție nu conferă ONU un rol clar pe viitor în regiune.
Inițiativa americană prevedea monitorizarea unei administrații tehnocratice palestiniene în Gaza, sub supravegherea unui consiliu internațional, în contextul unui armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat câteva nume pentru membrii Consiliului Păcii, printre care secretarul de stat Marco Rubio, emisarul Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele fostului președinte Trump. Numele anunțate nu includ persoane palestiniene, urmând ca alte propuneri să fie comunicate în săptămânile următoare.
Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board” format din 11 membri, susținând astfel o administrație tehnocrată, inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că această structură nu a fost coordonată cu Israelul și contrazice poziția oficială a țării sale.
Reacții internaționale: prudență și îngrijorări
Premierul italian, Giorgia Meloni, în timpul vizitei în Coreea de Sud, a declarat că țara sa este „gata să participe”, dar nu a clarificat dacă se referă strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu.
Premierul canadian, Mark Carney, a menționat că susține „în principiu” planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție.
Un purtător de cuvânt al ONU, secretarul general António Guterres, a afirmat că statele membre au libertatea de a colabora în grupuri, reiterând că „Națiunile Unite își vor continua activitatea conform mandatului”. Un alt oficial ONU a avertizat că eșecul de a menține rolul instituției ar putea duce către „timpuri foarte complicate”.
