Discuțiile s-au concentrat pe elaborarea bugetului și pe participarea universitară la eforturile de reducere a cheltuielilor publice.
Potrivit unui comunicat oficial, premierul a menționat că propunerile din proiectul legislativ privind măsurile administrative, care includ și mediul universitar și cercetarea, au ca scop continuarea diminuării cheltuielilor bugetare în contextul reducerii deficitului fiscal.
Reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor au exprimat disponibilitatea de a contribui la reducerea cheltuielilor bugetare și au specificat că au realizat deja economii semnificative în anul 2025, prin creșterea normei didactice și reducerea considerabilă a posturilor academice, precum și prin scăderea tarifelor per oră și alte măsuri specifice.
Rectorii au solicitat ca eficientizarea cheltuielilor să se realizeze într-un mod flexibil și adaptat nevoilor sistemului, în conformitate cu principiile autonomiei universitare și legislației în vigoare.
De asemenea, a fost analizat progresul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în curs de implementare în cadrul instituțiilor de învățământ superior.
La propunerea lui Ilie Bolojan, consultările privind finanțarea sistemului educațional superior vor continua prin formarea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, cu participarea reprezentanților Consiliului Național al Rectorilor, pentru elaborarea bugetului pentru anul 2026.
„Sistemul de învățământ reprezintă fundamentul dezvoltării și progresului. Este necesar să economisim, dar să permitem acestui domeniu esențial pentru România să se dezvolte în anii următori”, a declarat premierul Bolojan.
De asemenea, șeful Executivului a subliniat necesitatea analizării altor aspecte legate de îmbunătățirea calității educației, adaptarea la realitățile economice, dezvoltarea proiectelor de cercetare aplicată și implementarea unui sistem de trasabilitate pentru a identifica domeniile profesionale ale absolvenților raportat la specializarea urmată.
