Perspectiva populației asupra economiei este adesea mai negativă decât indică statisticile oficiale, din cauza experiențelor zilnice (prețuri mari, costuri ale locuințelor, anxietate legată de stabilitatea locului de muncă) și a mesajelor din mass-media, care sunt predominant pesimistice, chiar dacă indicatorii macroeconomici arată o evoluție pozitivă.
Psihologia, “rănile” cauzate de inflație, influența factorilor politici și nivelul de încredere în instituții contribuie la formarea unor percepții mai negative asupra situației economice decât sugerează datele statistice.
Recent, a apărut o lucrare scrisă de economistul recunoscut Dan Ariely. Cartea intitulată „Ce determină raționalii să creadă lucruri iraționale” argumentează că, în esență, oamenii nu „sunt naivi” sau „cred prostii”, ci sunt atrași progresiv într-o „capcană a încrederii” alimentată de factori emoționali, prejudecăți cognitive, trăsături de personalitate și influențe sociale, care își modifică treptat modul de percepere a realității.
Acest fragment face parte din newsletterul „EconoMix”, semnat de jurnalistul Dan Popa, transmis în fiecare joi. Îl poți primi abonându-te aici:
„Capcana încrederii”
În vârful acestei capcane se află factori declanșatori emoționali precum frica, incertitudinea, pierderea controlului sau furia față de autorități, care sporesc receptivitatea oamenilor la explicații alternative.
Aceștia se bazează tot mai mult pe surse de informații alternative și comunități care reafirmă și întăresc noua lor viziune asupra lumii, respingând în același timp dovezi din mass-media principală ca fiind corupte sau manipulate.
Mecanisme psihologice
Dan Ariely analizează mecanisme precum prejudecata de confirmare, raționamentul motivat, efectul Dunning-Kruger și tendința de a ne convinge singuri de adevărul unor povești false, chiar și atunci când acestea sunt complet eronate. Esența ideii este că „ne spunem povești false și încercăm să le facem adevărate”, adesea fără să realizăm cât de inexactă poate fi propria noastră judecată.
Scop și ton
Cartea nu doar analizează iluziile celorlalți; ea oferă o explicație rațională a modului în care aproape oricine poate aluneca în capcana încrederii, în anumite condiții.
Prețuri vs. inflație
Economiștii urmăresc reducerea ratei inflației, în vreme ce gospodăriile resimt nivelul prețurilor, care rămâne semnificativ mai ridicat.
Chiar dacă inflația scade la 3-5%, oamenii continuă să observe creșteri de 15-25% la chirii, alimente și servicii față de nivelul din 2019, ceea ce contribuie la senzația de deteriorare a situației economice.
Salarii, locuințe și putere de cumpărare
În multiple țări, salariile au crescut, însă nu proporțional cu creșterea prețurilor, ceea ce reduce puterea de cumpărare reală pentru anumite grupuri. Costurile locuințelor, dobânzile pentru credite ipotecare și chiriile au crescut semnificativ, făcând obiective precum achiziția unei case sau întemeierea unei familii tot mai dificil de atins chiar și în perioade de creștere economică.
Piața muncii și nesiguranța economică
Deși datele oficiale indică un șomaj scăzut și puține concedieri, observatorii percep un număr redus de posturi vacante, ritm de angajare încetinit și o putere de negociere diminuată după perioada de boom post-pandemic.
Sondajele arată că temerile legate de pierderea locului de muncă sau scăderea veniturilor determină viziuni mai pesimiste asupra economiei, chiar dacă indivizii sunt în prezent angajați.
Mass-media, politică și „vibrațiile negative”
Stirile negative – crize, conflicte, conflicte politice, concedieri – predomină și amplifică sentimentul că totul, inclusiv economia, merge prost.
Polarizarea politică determină adesea evaluări mai negative ale situației economice atunci când partidul favorit nu este la putere, iar încrederea în guvern continuă să scadă, alimentând pesimismul.
Energia fizică și deciziile
Într-un experiment, participanții care au consumat un trandafir cu zahăr au luat decizii financiare mai eficiente decât cei care au ingerat o limonadă neîndulcită.
Cercetătorii Xiao-Tian Wang și Robert D. Dvorak au descoperit că, după consumul unui lichid cu zahăr, oamenii sunt mai dispuși să economisească sau să accepte oferte mai avantajoase, iar deciziile de eliberare condiționată sunt mai dificile dacă judecătorii sunt obosiți sau lipsiți de energie, inclusiv înainte de pauzele de masă.
Autorii subliniază că starea fizică influențează profund modul de gândire, astfel încât să evităm luarea deciziilor greșite în momente de epuizare.
Prezența altora și percepția asupra situației
Prezența celor din jur are un efect stabilizator și poate diminua durerea în situații dificile. Legătura socială ajută la gestionarea stresului, iar înclusiv dificilitatea de a suporta problemele devine mai suportabilă în compania altora.
Conștientizarea acestor influențe ne poate ajuta să evităm judecăți eronate sau conflicte inutile în cadrul relațiilor noastre.
Percepții și realitate în România
Șeful Asociației Române a Băncilor nu este sigur dacă în România deciziile se iau în funcție de percepție sau de date concrete. „Percepția îndepărtată de realitate poate duce la decizii greșite. De aceea, am propus consultanților din marile firme de audit și consultanță să calculăm un Indicator al Populismului, pentru a înțelege mai bine șansele discuțiilor din mediul economic,” afirmă Dănescu.
El adaugă că în mediul economic și în conversațiile zilnice, se face deseori confuzie între percepție și realitate, ceea ce poate afecta deciziile și opinia publică. De exemplu, în timp ce unii observă scăderi ale profitabilității bancare, realitatea arată că randamentul capitalului nu a fost mai mic decât în alte industrii, iar profitabilitatea în 2022 a fost de 16,5%, comparativ cu media de 24,4% în toate sectoarele.
O percepție eronată privind profiturile băncilor poate deveni un motiv pentru percepții negative și politici fiscale excesive, chiar dacă realitatea este diferită.
