Deficitul bugetar al României pentru 2025 este estimat în jurul procentului de 7,7% din PIB, sub estimarea inițială a guvernului de 8,4%, a anunțat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă în care a prezentat stadiul și calendarul aprobării bugetului pentru anul 2026.
„Deși, în mod tradițional, România remarca mai devreme depășirea țintei de deficit cash, în acest an, ținta de deficit cash este cu adevărat mai mică decât cea prognozată, fiind în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
El a precizat, de asemenea, că nivelul investițiilor a crescut comparativ cu anul anterior, contrazicând declarațiile liderului PSD, care a afirmat marți că își dorește ca guvernul să nu se laude cu un deficit mai mic după majorarea investițiilor și creșterea taxelor și impozitelor.
Beneficiile unui deficit bugetar redus
Ministrul a subliniat că, deși execuția bugetară pentru 2025 va fi finalizată și anunțată abia la sfârșitul acestei săptămâni, anul 2026 va porni de la o bază credibilă: deficitul cash din 2025 este mai mic decât cel estimat anterior.
„Această deviație va avea efecte pozitive și asupra costurilor de finanțare pentru acest an, care vor fi mai scăzute, și transmite în același timp un semnal de credibilitate, deoarece ajustarea fiscal-bugetară pentru 2026 este mult mai credibilă, pornind de la o bază mai redusă, datorită performanței din 2025”, a adăugat ministrul Finanțelor.
Motivul reducerii deficitului bugetar, în opinia lui Nazare
Potrivit ministrului Finanțelor, motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic este câștigarea încrederii de către România în cadrul Comisiei Europene.
„Această încredere ne-a permis să renegociem PNRR, să realiniem proiecte finanțate din fonduri europene prin împrumuturi și granturi pentru 10 ministere, precum și să negociem mutarea unor proiecte din PNRR în bugetul de coeziune. Toate aceste măsuri, puse în aplicare și finalizate la sfârșitul anului 2025, au generat efecte semnificative. O parte majoră din această economie provine din renegocierea PNRR, care nu ar fi fost posibilă fără încrederea câștigată în cadrul Comisiei Europene prin adoptarea măsurilor din pachetul 1 și pachetul 2”, a explicat oficialul.
El a mai spus că un efect al creșterii nivelului de încredere a fost și o capacitate mai bună de negociere a României pentru renegocierea planurilor de investiții europene.
Ministrul a menționat că această economie provine și din alte venituri suplimentare, fiind rezultatul unor economii realizate la cheltuieli și din sumele obținute în urma realocării fondurilor europene.
La întrebările jurnaliștilor despre modul în care s-a obținut un deficit mai mic, Nazare a reafirmat importanța fondurilor europene renegociate prin PNRR.
„Este vorba despre o ajustare de 0,7% din PIB în raport cu deficitul prognozat de 8,4%. Vorbesc de deficit cash, urmând să evaluăm și deficitul ESA, estimat de Comisia Europeană, până la sfârșitul lunii aprilie. În acest procent, cea mai mare parte provine din rearanjarea fondurilor europene în urma renegocierii PNRR, iar alte economii au fost realizate în cheltuieli și venituri, precum reducerea dobânzilor și alte măsuri ale ministerelor”, a afirmat Nazare.
Contradicție între Nazare și Grindeanu: rezultate la sfârșitul anului
Ministrul Finanțelor a vorbit, de asemenea, despre criticile privind gestionarea investițiilor în ultimele luni, susținând contrariul. Rezultatul final al anului arată o creștere de aproximativ 15% a investițiilor, cu un total de 137 miliarde de lei pentru 2025, comparativ cu 119 miliarde de lei în 2024, semnalând o accelerare semnificativă în a doua jumătate a anului, a spus Nazare.
El a adăugat că, în cadrul coaliției, s-a convenit un calendar pentru aprobarea bugetului pe 2026, care urmează să fie adoptat până la jumătatea lunii februarie, cu o țintă de deficit de aproximativ 6% pentru acest an.
În urma întrebărilor despre impactul listei de măsuri privind pensiile magistraților, care ar putea cauza pierderi de sute de milioane de euro, Nazare a răspuns că nu se iau în calcul măsuri precum creșterea cotei standard de TVA pentru bugetul anului 2026 sau pentru sectorul HoReCa, acestea urmând să fie analizate doar dacă vor deveni active.
Sorin Grindeanu: „Aștept ca nimeni din Guvern să nu se laude cu un deficit mai mic”
Sorin Grindeanu a afirmat în cadrul unei conferințe că Executivul își asumă răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de măsuri de reparare morală și a menționat că nu se așteaptă ca oficialii guvernamentali să se laude cu scăderea deficitului, care ar fi fost realizată cu eforturile cetățenilor și mediului de afaceri.
„Aștept ca nimeni din Guvern să nu se laude cu un posibil deficit pentru 2025 mai mic decât cel prezentat Comisiei Europene! Nu poți lăuda realizări după ce ai tăiat investiții și ai majorat taxele”, a spus liderul PSD într-un mesaj public.
El a menționat că liderii partidelor de guvernământ au decis în coaliție adoptarea pachetului de măsuri propus pentru reactivarea economiei.
