Consumului de gaze în România a atins în prezent cel mai înalt nivel din ultimii opt ani, ca urmare a valului de ger intens. Deși depozitele de gaze ale țării sunt pline în proporție de 59%, capacitatea tehnică de extracție simultană este limitată, ceea ce a determinat importuri masive de gaze la prețuri semnificativ mai mari.
Potrivit datelor transmise de Transgaz, luni seară, la ora 21:00, consumul zilnic de gaze în România a atins 62 de milioane de metri cubi, valoare atinsă pentru prima dată din 2018. Din producția internă curentă se extrăgeau 23,6 milioane de metri cubi, din depozite – 26,2 milioane de metri cubi, iar din importuri – 19,7 milioane de metri cubi. În plus, România exporta 7,5 milioane de metri cubi către Republica Moldova și Ucraina.
Gazele de import au venit în special din sud, prin conductele Giurgiu-Ruse și Kardam-Negru Vodă, cu un volum de 14,2 milioane de metri cubi.
„Conductele care aduc gaze din Bulgaria prin Giurgiu și Negru Vodă sunt folosite la maximum de capacitate. Aceste cantități de gaze sunt importate din Turcia, prin Bulgaria, provenind din Azerbaidjan și Rusia. Totuși, toate aceste molecule de gaz sunt, cel mai probabil, rusești”, a explicat, pentru HotNews, Dumitru Chişăliţă, președintele Asociației Energie Inteligentă.
Surprinzător, o cantitate de 3 milioane de metri cubi a fost importată și din Ungaria, țară care de regulă importă gaze din România.
„Ungaria promovează o abordare diferită. În ultimii 20 de ani, au construit un sistem energetic autonom. În situații de criză, nu recurg la importuri, așa cum facem noi. Au un depozit strategic de gaze, la care contribuie toate companiile și la care nu recurg decât în caz de urgență, precum acum. În plus, au o capacitate de extracție mult mai mare, în timp ce noi nu putem extrage mai mult gaz din depozite”, a precizat Chişăliţă.
„Fără gazele din Ungaria, nu am reuși să ne acoperim consumul”, a adăugat el.
România produce anual circa 10 miliarde metri cubi, în timp ce Ungaria are o extracție de cinci ori mai mică.
„Este posibil să importăm gaze și după extragerea din Marea Neagră”
Capacitatea tehnică limitată de a extrage gaze din depozite în perioade de nevoie reprezintă o problemă importantă a sectorului energetic românesc, conform expertului.
- „Este ca o autostradă cu mai puține benzi. Nu am evaluat pe termen lung, iar în fiecare iarnă considerăm că doar câteva zile de ger vor trece. Nimeni nu și-a propus ca țara să rămână fără resurse de gaz.”
- „Chiar și după extragerea resurselor din Marea Neagră, vom ajunge să importăm gaze la temperaturi de minus 20 de grade”, a mai spus Chişăliţă.
Pretul gazelor importate este, în medie, cu 20% mai ridicat decât cel de pe piața internă, cu variații accentuate de până la 35% mai mari, a menționat el.
„Dacă am avea un depozit strategic de gaze, am putea echilibra resursele din acea rezervă. Însă, în actualele condiții de ger, achiziționăm gaz de import chiar și cu 35% mai scump, întrucât toate țările din regiune cumpără indiscriminat acum, iar prețurile sunt foarte mari”, a explicat el.
Ministrul Energiei nu menționează importurile uriașe de gaze și capacitatea limitată de extracție din depozite
Luni, după ședința Comandamentului energetic de iarnă, ministrul Bogdan Ivan nu a făcut referiri la volumele mari de importuri de gaze sau la prețurile ridicate cu care se acoperă consumul național în acest interval.
„În această perioadă cu temperaturi foarte scăzute, sistemul energetic național se află sub stres. Temperaturile sunt cu aproximativ 4 grade, în medie, mai scăzute decât media ultimilor cinci ani, ceea ce exercită o presiune operațională crescută asupra rețelei”, a afirmat Ivan.
El a menționat că, în ceea ce privește consumul de gaze, „în medie, acesta a crescut cu 14,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut”.
„Am atins pragul de 60 de milioane de metri cubi pe zi, ceea ce accentuează nevoia de a sincroniza extracția din depozite, producție și importuri pentru menținerea echilibrului. În prezent, depozitele noastre sunt umplute în proporție de 59%”, a adăugat el.
Bogdan Ivan a precizat că România se află „cu 10% peste media Uniunii Europene” în privința gradului de umplere a depozitelor de gaze, însă a subliniat că acest lucru nu ajută dacă nu dispune de o capacitate tehnică adecvată pentru extracție eficientă în momente critice.
