Premierul a menționat că autoritățile locale din România primesc peste 83% din bugete prin transferuri de la bugetul central, comparativ cu o medie de 51% în Uniunea Europeană.
„Este un dezechilibru care exercită presiune constantă asupra bugetului central și limitează autonomia locală”, a declarat Bolojan.
Venituri proprii foarte scăzute
Conform premierului, veniturile provenite din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România are 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% în UE. Nivelul redus al veniturilor se datorează bazei fiscale limitate, numeroaselor excepții și dificultăților în colectare.
Cheltuielile cu salariile depășesc resursele proprii
Un alt dezechilibru semnificativ îl reprezintă cheltuielile cu personalul. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resurse locale”, a subliniat Bolojan.
Investiții locale ridicate, susținute de programe naționale
România înregistrează cele mai mari investiții locale din UE, apropiate de 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Aceste investiții sunt susținute de programe naționale, precum Anghel Saligny, și fonduri europene, având în vedere resursele proprii limitate.
Disparități semnificative între localități
Premierul a evidențiat că municipalitățile reședință de județ și zonele cu activitate economică intensă se află într-o situație mai favorabilă, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre accentuate.
Pachetul de reforme pentru o administrație eficientă
Ilie Bolojan a explicat că reforma administrației locale urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor cu personalul în administrațiile cu excedent de angajați, cofinanțarea proiectelor locale, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice, precum și promovarea performanței în administrație.
„Obiectivul reformei este o administrație mai eficientă și orientată spre cetățeni, care să utilizeze responsabil resursele și să susțină dezvoltarea echilibrată a comunităților”, a concluzionat premierul.