În primele șapte zile ale anului 2026, românii și-au stabilit un tip de rezoluții diferit: nu despre sport sau diete, ci despre situația lor financiară. Într-o Europă afectată de inflație, conflicte comerciale și datorii gospodărești în creștere, România devine tot mai conștientă de propria stabilitate economică și de necesitatea de a se proteja financiar.
Un studiu recent realizat de Raiffeisen Bank în colaborare cu Appinio oferă o imagine clară: 53% dintre români intenționează în 2026 să gestioneze mai responsabil cheltuielile, iar peste 30% plănuiesc să economisească mai mult.
Dincolo de cifre, se conturează o poveste colectivă: o societate care începe să perceapă portofelul ca pe un scut de protecție, nu doar ca pe un simplu instrument de consum.
Anul în care „rezoluțiile” s-au transformat în strategii de apărare
Dacă în urmă cu un deceniu planurile de început de an erau mai mult aspiraționale („să câștig mai mult”, „să-mi schimb mașina”), acum discursul se îndreaptă spre disciplină și protecție. România începe 2026 cu inflație ridicată, rate la credite sensibile și prețuri la alimente și servicii în continuă creștere. Într-un asemenea mediu, deciziile financiare devin acțiuni de luciditate.
Datele studiului confirmă această schimbare de comportament:
- 40% doresc să economisească mai mult decât în 2025
- 30% intenționează să mențină aceeași nivel de economisire
- doar 16% plănuiesc să reducă economiile
Este, probabil, cea mai semnificativă transformare a mentalității financiare a românilor din ultimii ani — trecerea de la impuls la autoconservare.
Revelație: gospodăria ca micro-planetă financiară
Studiul evidențiază, de asemenea, o altă schimbare: românii nu mai așteaptă intervenția statului, ci încearcă să-și crească veniturile individual. 43% declară că vor să câștige mai mult în 2026, fie prin renegocieri salariale, activități suplimentare, freelancing sau migrație temporară.
Totodată, aproape o treime intenționează să investească mai mult în acțiuni, obligațiuni sau titluri de stat.
Într-un context în care doar 20% dintre cetățeni aveau educație financiară în anii 2000, această evoluție reprezintă o schimbare importantă în abordarea familială: românii încep să trateze familia ca pe o unitate economică, nu doar socială.
Inflația, obstacolul major din scenariul financiar al anului 2026
În această realitate, prețurile reprezintă un antagonist clar: 58% dintre români consideră inflația problema principală a anului, iar 17% spun că le va fi dificil să economisească.
Se resimte impactul dincolo de cifrele oficiale — inflația afectează la raft, în facturi, în bugetul familial, inclusiv în cheltuielile pentru educație sau locuință.
De exemplu, 25% planifică cheltuieli pentru renovări sau utilarea locuinței, iar 16% se gândesc la achiziția unui imobil.
Nimeni nu împrumută bani pentru vacanțe exotice; gospodăriile prioritizază consolidarea și întreținerea casei.
Paradoxul optimismului precaut
Una dintre cele mai interesante contradictii din date este că, în ciuda inflației percepute ca fiind cronică și a salariilor în scădere, 45% dintre români sunt optimiști că 2026 va aduce o situație financiară mai bună decât 2025.
Acest optimism nu este superficial — reflectă experiența unei societăți obișnuite cu crize, tranziție și inflații, care a învățat că economia are și o componentă psihologică, nu doar matematică.
Rolul instituțiilor bancare în această ecuație financiară
Studiul arată că 75% dintre români consideră că serviciile bancare îi ajută să-și atingă obiectivele financiare, chiar dacă nu neapărat iubesc băncile, ci le percep ca pe niște instrumente esențiale.
Comentariul lui Mihail Ion, Vicepreședinte Retail Raiffeisen, evidențiază noul contract social: „Românii doresc soluții sigure și transparente; sunt conștienți de provocările economice, dar nu renunță la obiective.”
Într-o societate în care peste 90% din achiziții majore implică credite, ipotecă sau economisire, instituțiile bancare devin mai mult decât creditori — ele devin interpreți ai realității financiare, iar ceea ce își doresc clienții este claritate și predictibilitate, nu promisiuni.
Ce transmit aceste cifre despre cultura financiară? Când un stat începe anul cu gestionarea bugetară, creșterea veniturilor, economisire și investiții, înseamnă că populația începe să-și planifice viitorul, asumându-și responsabilitatea pentru dobânzi, inflație și riscuri. Aceasta reprezintă o schimbare profundă în mentalitate și o tranziție de la consumul emoțional la cel strategic.
Concluzie: România învață să respire între salarii
De-a lungul anilor, am spus că România trăiește „de la salariu la salariu”. Studiul sugerează însă o altă realitate: țara încearcă acum să respire între salarii.
Poate, cel mai important aspect despre 2026 este că românii nu mai văd resursele financiare doar ca pe niște sprijine pentru consum, ci ca pe niște strategii de supraviețuire pe termen lung.
