Prețul carburanților a depășit pragul de 8 lei pe litru în stațiile din România, fiind determinat în principal de creșterea fiscalității, nu de scumpirea petrolului, deoarece taxele reprezintă peste jumătate din costul final de la pompă.
Costul unui litru de benzină premium este de 8,52 lei în benzinăriile OMV și Rompetrol din București, 8,43 lei la Lukoil și 8,28 lei la Petrom, conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților, analizate de HotNews.
Prețul benzinei standard este de 7,79 lei la Rompetrol, MOL și OMV și de 7,71 lei la Lukoil și Petrom.
Motorina premium atinge cel mai ridicat nivel, cu 8,60 lei la OMV, Rompetrol și MOL, în timp ce motorina standard costă 8,04 lei pe litru.
Șoferii din România plătesc taxe multiple
Prețurile din stațiile aceleiași companii pot varia cu până la 10%, în funcție de locație și de dimensiunea dispozitivului de distribuție.
Prima majorare de preț din acest an a avut loc chiar la miezul nopții de Revelion, după ce Guvernul a crescut din nou accizele la carburant. În anul precedent, aceste taxe au crescut de două ori: la 1 ianuarie și la 1 august. De asemenea, de la 1 august 2024, a crescut și TVA, care se aplică inclusiv asupra accizei, ceea ce înseamnă că plătim taxă peste taxă.
Astfel, nu prețul petrolului, ci taxele impuse de stat reprezintă principalul factor în costul final, acestea ajungând să constituie 55% din prețul de la pompă.
De asemenea, România se situează pe locul al treilea în Uniunea Europeană ca producător de țiței. Deși nu are cele mai ridicate tarife, țara produce anual circa trei milioane de tone de țiței, o cantitate semnificativă, însă acest fapt nu influențează direct prețul plătit de consumatori, explicațiile fiind legate de modul de funcționare al pieței și de politicile fiscale, conform analizei Asociației Energie Inteligentă.
Benzenul și motorina nu sunt produse brute, ci rezultă dintr-un proces complex de rafinare, transport și distribuție.
„Prețul lor nu este determinat doar de costul local de extracție, ci depinde mai mult de cotațiile regionale și internaționale ale produselor petroliere finale. Chiar dacă țițeiul este extras în România, acesta se vinde pe piețe interne și externe, unde prețurile sunt dictate de cerere și ofertă. În plus, produsele finite pot fi importate la tarife influențate de piața europeană, fapt ce determină ca și țările producătoare să plătească prețuri apropiate de media regională”, explică specialiștii.
România depinde de piața europeană a carburanților
În țară există trei rafinării cu capacitate de procesare semnificativă, însă România nu este complet independentă din punct de vedere al aprovizionării cu carburanți.
O parte din consum este acoperită prin importuri de țiței sau produse finite. Rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare sau pierderi de randament, iar mixul de materii prime locale și importate influențează direct prețul de la pompă. Toți acești factori sunt reflectați în costul final al carburanților.
- Taxele reprezintă principalul factor de creștere a prețului. Accizele și TVA-ul, în România, constituie peste jumătate din preț, fiind o taxare fixă pe litru și o taxare procentuală aplicată peste valoare, ceea ce amplifică efectul fiscal.
- Majorarea accizei de la 1 ianuarie 2026 și creșterea cotei standard de TVA la 21% au intensificat acest impact, poziționând România mai sus în clasamentele prețurilor, chiar dacă nivelul nu atinge cele din țările nordice sau vest-europene, unde taxele sunt mai mari”, precizează analiza AEI.
În concluzie, specialiștii argumentează că legătura dintre producție și preț se inversează din mai multe motive: producția internă este insuficientă pentru consum, piața stabilește tarifele, rafinarea și logistica presupun costuri reale, iar taxele cresc semnificativ prețul final. Toate aceste aspecte determină ca prețul carburantului în România să fie apropiat de media europeană, demonstrând că, în economia modernă, resursa de subsol nu mai garantează automat costuri reduse la pompă.
