„Prevederile articolului II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025 referitoare la instituirea unor măsuri în sistemul de sănătate contravin prevederilor constituționale, inclusiv art. 1 alin. (5) privind principiul securității juridice și previzibilitatea normei, precum și art. 34 privind dreptul la sănătate, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 47 privind protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se evidențiază în sesizarea transmisă CCR de către Avocatul Poporului.
Reprezentanții instituției susțin că statul are responsabilitatea de a asigura plata indemnizației, întrucât plata contribuției este obligatorie.
„Observăm că, întrucât contribuția de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și atribuie persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a fost creat pentru a proteja beneficiarii în caz de boală, statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are responsabilitatea de a garanta plățile prestărilor de protecție sociale, inclusiv indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, ca drept al beneficiarului la beneficii corespunzătoare contribuției plătite”, se menționează în sesizare.
Drept constituțional, vulnerabil în esența sa
„Nerespectarea plății indemnizației pentru incapacitate temporară de boală în prima zi de concediu medical încalcă în mod direct și fundamental dreptul constituțional la asigurări sociale de sănătate”, arată reprezentanții Avocatului Poporului.
Aceștia afirmă că nerecompensarea primei zile de concediu medical echivalează cu o deturnare de scop a fondurilor.
„Atunci când statul colectează resurse din contribuții sociale obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, practic deturnează scopul fondurilor, pentru că sumele încasate sub titlul de contribuție nu se mai regăsesc în protecția oferită beneficiarilor. Această practică transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație exclusivă într-un impozit mascat, fără o contraprestație corespunzătoare, încălcând astfel și raționamentul existenței FNUASS”, conform sesizării.
Prezumpție de fraudă
De asemenea, Avocatul Poporului afirmă că invocarea fraudei ca motiv pentru neplata primei zile de incapacitate temporară de muncă creează o prezumție de fraudă pentru toți asigurații, aspect inacceptabil într-un stat de drept.
„Neplata primei zile de concediu medical afectează disproporționat muncitoriilor cu venituri mici, transformând dreptul la protecție socială într-unul iluzoriu. Statul român, prin această reglementare, ignoră obligația de a menține nivelul de protecție socială, încălcând standardele europene privind drepturile omului. Prin neplata primei zile de concediu medical, statul încalcă contractul social implicit, deoarece beneficiarul contribuie fiscal cu o cotă procentuală din venit, iar în final, suportă individual riscul social pentru care s-a asigurat”, afirmă în sesizare.
Potrivit acesteia, o măsură administrativă de eficiență devine astfel o barieră în exercitarea dreptului la sănătate.
„Practic, legislatorul a ales metoda cea mai facilă de reducere a cheltuielilor prin sacrificarea protecției sociale, ceea ce face ca această măsură să fie excesivă și, prin urmare, neconstituțională”, arată Avocatul Poporului, solicitând declararea ca neconstituțională a acestei prevederi.
