Românii doresc reducerea numărului de sinecuri, a favoritismului politic, a angajaților care încasează salarii mari fără a contribui și a companiilor aflate pe pierdere.
Oana Gheorghiu a explicat că, după aproape patru luni de mandat, procesul de reformare este în curs de desfășurare.
„Este un demers care nu se poate realiza peste noapte, necesita timp, mai întâi pentru ca legislația să fie respectată minutios, pentru a ne asigura că toate procedurile se desfășoară corect și fără întârziere”, a mărturisit viceprim-ministrul.
Legea guvernanței corporative, actualizată pentru 2025
Diferența esențială față de trecut și motivele pentru care Oana Gheorghiu consideră că progresul este posibil sunt reprezentate de actualizarea legislației în anul 2025.
Este vorba despre OUG 109, inițiată în 2011, însă modificată anul trecut în conformitate cu recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), respectând principiile de guvernanță corporativă ale acestei organizații.
„Această lege ne oferă instrumentele necesare pentru a demara procesul de reformare și de eficientizare a companiilor de stat”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Reforma nu se va implementa instant și nu va fi perfectă din prima etapă.
Este un parcurs pe termen lung, iar experiența altor țări membre OECD care au trecut prin situații similare a fost analizată pentru a evita greșelile anterioare.
Statele aderate la OECD cu mulți ani înainte de România au avut un proces de implementare a reformelor de guvernanță care s-a întins pe perioade semnificative.
„În primii ani vom înregistra progrese, care vor continua să se îmbunătățească în timpul următorilor ani”, a explicat viceprim-ministrul.
Instrucțiuni pentru ministere privind companiile de stat
Momentan, autoritățile activează în comunicarea și instruirea personalului pentru a clarifica ce înseamnă guvernanța corporativă.
Oana Gheorghiu se referă la nivelul ministerelor, angajaților și companiilor.
Viceprim-ministrul menționează că se elaborează ghiduri destinate miniștrilor pentru a înțelegeri clar rolurile și responsabilitățile în relația cu companiile de stat.
„O companie de stat înseamnă că statul este acționar majoritar sau de 100%. Asta nu înseamnă că statul poate intervenționa în gestionarea acesteia după bunul plac”, explică Gheorghiu.
Rolul ministerului, în calitate de reprezentant al statului în societate, este să stabilească clar profilul consiliului de administrație și competențele membrilor acestuia.
De exemplu, pentru o companie din sectorul transporturilor, este necesar un specialist în finanțe, un jurist și un expert din domeniu.
Al doilea obiectiv este definirea clară așteptărilor pe care le are de la membrii consiliului.
Cel mai important este stabilirea indicatorilor de performanță.
Indicatori de performanță insuficienți până acum
„Ce a realizat statul român până acum a fost mai degrabă punerea în aplicare a unor indicatori de performanță neadecvati”, a afirmat Gheorghiu.
Exemple de indicatori inadecvați includ prezența zilnică la serviciu sau convocarea lunară a consiliului, precum și menținerea numărului de clienți pentru monopoluri.
„Evident, numărul de clienți nu poate fi un indicator relevant pentru o companie de stat cu monopol”, a adăugat viceprim-ministrul.
Restricții privind participarea în mai multe consilii de administrație
Reporterul a întrebat cum este posibil ca aceleași persoane să fie membre în mai multe consilii de administrație și să acumuleze salarii mari, în condițiile în care aceste activități nu pot fi gestionate eficient, iar societățile respective ajungeau în dificultate financiară.
Oana Gheorghiu a răspuns că primul pas semnificativ a fost interzicerea participării în mai multe consilii de administrație simultan.
Al doilea pas important a fost stabilirea unui plafon de membri pe consiliu, astfel încât un ministru poate numi cel mult un membru într-un consiliu cu trei membri, iar în cazul unui consiliu cu cinci membri, poate desemna maximum doi membri.
Recuperarea pierderilor prin reducerea cheltuielilor
„Unele pierderi pot fi compensate prin optimizarea costurilor, reducerea numărului de membri ai consiliului, precum și minimalizarea cheltuielilor administrative, inclusiv a costurilor de funcționare ale consiliului de administrație”, a explicat Gheorghiu.
Rezultatele concrete vor fi vizibile odată cu implementarea efectivă a măsurilor de restructurare.
Acestea se pot realiza după ce vor fi constituite consilii de administrație formate din profesioniști, care vor avea obligația să selecteze manageri și directori capabili să obțină performanță.
„Prima condiție pentru ca o companie să devină performantă este existența unui consiliu de administrație format din specialiști”, a concluzionat Gheorghiu.
