Valoarea datoriei guvernamentale a atins în noiembrie 2025 suma de 1.121 miliarde lei, în creștere față de 1.116 miliarde lei în luna anterioară, conform datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor. Astfel, ponderea datoriei publice în raport cu PIB-ul s-a majorat la 60,2%, față de 60% în luna precedentă, conform indicatorilor comunicate de Institutul Național de Statistică la data de 6 ianuarie 2026. Conform legislației în vigoare și metodologiei UE, din această dată, Guvernul trebuie să implementeze măsuri pentru reducerea sub pragul de 60%.
Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară interzice majorările permanente de cheltuieli, precum cele pentru pensii și salariile funcționarilor publici.
Mai precis, Executivul are obligația de a iniția măsuri pentru limitarea cheltuielilor totale dedicate sistemului de protecție socială din sectorul public, conform prevederilor Legii.
Măsurile trebuie înscrise într-un act legislativ care trebuie adoptat cel târziu în primul semestru al anului următor.
Reducerea datoriei publice sub pragul de 60% începând cu anul 2031
De asemenea, conform regulamentelor europene, o țară cu o datorie ce depășește pragul de 60% trebuie să prezinte un plan fiscal pe termen mediu, ce indică reducerea graduală a datoriei, precum și controlul cheltuielilor și sustenabilitatea finanțelor publice.
Ministerul Finanțelor amintește despre setul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor, asumate de Guvern în septembrie 2025.
Aceste măsuri vor fi urmate de „inițiative suplimentare menite să consolideze disciplina fiscală și să optimizeze administrarea resurselor publice”, astfel încât datoria publică să scadă sub pragul de 60% din PIB începând cu anul 2031 și până în anul 2041.
Compoziția datoriei publice
Datele Ministerului Finanțelor indică o reducere a datoriei pe termen mediu și lung, la 1.043 miliarde lei, de la 1.053 miliarde lei în octombrie 2025, concomitent cu o creștere semnificativă a datoriei pe termen scurt, care a urcat la 77,8 miliarde lei, de la 62,8 miliarde lei în luna precedentă.
Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale consta în titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 192,6 miliarde lei.
Datoria în moneda națională se cifra la 516,36 miliarde lei, urmată de datoria în euro, de 490,4 miliarde lei, echivalent, iar datoria denominată în dolari americani totaliza 112,77 miliarde lei, echivalent.
Structura datoriei administrate de autoritățile centrale și locale
Datele indică o creștere a datoriei administrației publice centrale, la 1.097 miliarde lei, față de 1.091 miliarde lei în octombrie 2025, în timp ce datoria pe termen mediu și lung reprezentase 1.019 miliarde lei. În cazul acesteia, cea mai mare proporție era contractată în lei (497,25 miliarde lei) și euro (485,2 miliarde lei, echivalent).
Pe de altă parte, datoria administrației publice locale a înregistrat o scădere, ajungând la 24,29 miliarde lei, față de 24,66 miliarde lei în luna anterioară, aproape exclusiv pe termen mediu și lung.
Datoria internă comparativ cu cea externă
La sfârșitul lunii noiembrie 2025, datoria internă a sectorului public a ajuns la 551,6 miliarde lei, reprezentând 29,6% din PIB, în creștere față de luna anterioară. Din total, 532,23 miliarde lei aparțineau autorității centrale, iar 19,37 miliarde lei administrației locale.
În același timp, datoria externă se cifra la 569,84 miliarde lei, echivalent cu 30,6% din PIB, nivel similar cu octombrie. Practic, majoritatea datoriei externe era concentrată la nivelul administrației centrale, de 564,91 miliarde lei, în timp ce administrația locală avea o datorie externă de doar 4,92 miliarde lei.
