Oamenii nu învață economia la fel cum învată matematica. Învață la fel precum un copil descoperă ce este durerea. Iată 8 motive pentru care oamenii repetă aceleași greșeli, chiar și după crizele majore:
Fiecare criză pare „unică” în modul ei
În istorie, anul 2008 va fi înscris ca „anul crizei financiare globale”. Însă, în 2006, părea anul unei „inovații financiare noi, care ducea prețurile locuințelor să crească constant”.
Fiecare ciclu aduce un „ambalaj” diferit: lalele, căi ferate, tehnologia dot-com, locuințe, criptomonede. Dar psihologia rămâne aceeași.
„Mania feroviară” din Marea Britanie (anii 1840), despre care s-a scris puțin, este un exemplu clasic examinată în manuale.
Ce s-a întâmplat: Căile ferate reprezentau „inteligenta artificială” a anilor 1840: o tehnologie ce a schimbat lumea cu adevărat. Investitori au pus bani în companiile feroviare, iar Parlamentul a aprobat mii de kilometri de trasee propuse.
Prețurile acțiunilor au crescut brusc, apoi s-au prăbușit dureros: proiectele deveneau prea costisitoare, iar proiecțiile de profit erau exagerate.
Majoritatea oamenilor nu au fost afectați de ultima criză
Cei care învață cu adevărat sunt cei care și-au pierdut locurile de muncă, economiile, au fost nevoiți să ramburseze credite rapid sau au avut ipoteci care s-au prăbușit brusc.
Lecția: dacă nu ai fost afectat direct, criza este mai mult o poveste decât o lecție personală.
Memoria este scurtă, iar stimulentele sunt imediate
Politicienii se gândeasc la ciclurile electorale, directorii la rezultate trimestriale, iar investitorii la randamentele pe termen scurt.
Crizele apar rapid, iar oamenii nu percep pericolele pe termen lung care se acumulează, astfel că momentul exploziei bulei îi surprinde nepregătiți.
Succesul creează autoesenționare și încredere excesivă
După perioade îndelungate de succes, oamenii devin inconștienți de riscuri și încep să credă în propria neînfricare.
Boom-urile nu doar umflă prețurile, ci și ego-urile.
Executori ai istoriei
În perioade de expansiune, toți par să aibă strategii geniale. Influencerii promovează, presa la fel, creând un cerc virtuos fals. Dar apoi urmează colapsul.
De regulă, se afirmă că evenimentul a fost imprevizibil, însă de multe ori putea fi anticipat. Nu există corelații gratuite, iar explicațiile facile sunt povești.
Creierul uman nu e adaptat pentru riscuri secundare
Compreindem bine furtunile sau foametea, dar mai puțin riscurile financiare: leverage, spirala lichidităților, contagiunea, riscurile corelate, subestimând situațiile cu probabilitate scăzută și impact major.
Oamenii preferă speranța în locul realității
O bulă reprezintă un acord social de a avea credință în un viitor optimist. Oamenii preferă iluziile frumoase în locul adevărurilor dure.
Sistemul încurajează asumarea riscurilor din ce în ce mai mari
În multe domenii financiare, se păstrează recompensele când lucrurile merg bine, însă costurile sunt transferate asupra altora atunci când apar probleme.
Așadar, sistemul stimulează riscuri tot mai mari, beneficiul fiind privat, iar riscul suportat de alții.
Exemplu simplu: un trader asumă riscuri mari.
Anul 1: obține un profit de 50 de milioane de euro, beneficiind de un bonus de 2 milioane.
Anul 2: pierde 200 de milioane, fiind concediat, dar banca sau statul suportă paguba.
Rezultatul către trader: avantaj personal mare dacă are noroc, limitat dacă are ghinion. Acesta devine un stimulent pentru continuarea riscurilor.
