Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a decis marți menținerea dobânzii cheie la nivelul de 6,50% pe an, în contextul inflației persistente ridicate. Inflația va continua să determine o descreștere lentă în primul trimestru din 2026, urmată de o creștere în trimestrul următor, avertizează Banca Centrală.
- Dobânda de politică monetară reprezintă principalul instrument utilizat de banca centrală pentru gestionarea inflației. O rată a dobânzii mai mare face creditele mai costisitoare, descurajând consumul și reducând presiunea inflaționistă, în timp ce o rată mai mică stimulează creditarea și activitatea economică.
Este prima decizie a BNR după intrarea economiei în recesiune tehnică, pe fondul unui nivel ridicat al inflației, ceea ce complică situația. Menținerea ratei cheie a rămas neschimbată din august 2025.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus ușor, la 9,62%, recunoaște Banca Națională în comunicatul oficial, în condițiile în care scăderile de prețuri în sectoarele energie și combustibili au fost compensate de creșterile din prețurile administrate și cele ale legumelor și fructelor.
Pe ansamblul anului 2025, creșterea economică a încetinit la 0,6% față de 0,9% în 2024, conform datelor BNR.
Ultimele luni din 2025 au prezentat evoluții mixte: consumul a diminuat, în special vânzările cu amănuntul, iar sectorul industrial a intrat ușor pe minus după o perioadă de revenire. Construcțiile au crescut, dar într-un ritm mai lent, avertizează BNR.
Pe piața muncii, numărul de salariați a scăzut, iar rata șomajului este de 6%. Salariile au continuat să crească, dar într-un ritm mai moderat, ca urmare a creșterii costurilor cu forța de muncă, iar sondajele din ianuarie 2026 indică o revenire a intențiilor de angajare, conform datelor BNR.
Pe piață, dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au înregistrat scăderi, reflectând o percepție mai favorabilă a riscului. Leul a fost caracterizat de volatilitate în ianuarie, iar procesul de creditare s-a încetinit: împrumuturile în lei au diminuat, iar ponderea creditelor denominate în lei a scăzut ușor.
Avertismente ale BNR privind incertitudinile și riscurile
Potrivit prognozei BNR, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026 și va înregistra o creștere în trimestrul următor, influențată de efectele de bază și de evoluția prețurilor la majoritatea mărfurilor, precum și de eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la produse de bază, alături de impactul expirării schemei de plafonare a prețului energiei și de majorarea TVA și a accizelor.
Se estimează o corecție abruptă a ratei inflației în trimestrul III din 2026, urmată de o descreștere graduală, în interiorul semestrului I din 2027, condiționată de creșterea presiunilor dezinflaționiste și de făgăduințele pentru echilibrarea bugetului, ce vor duce la valori mai mici decât previziunile anterioare.
Incertitudinile și riscurile majore pentru economia națională provin din mediul extern, inclusiv conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și planurile de investiții în apărare și infrastructură din UE.
În acest context, absorbția și utilizarea intensificată a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, sunt esențiale pentru compensarea efectelor de contracție cauzate de consolidarea bugetară și conflictele internaționale, precum și pentru implementarea reformelor structurale și a tranziției energetice. Deciziile de politică monetară ale BCE și ale Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, au o importanță semnificativă.
România, în recesiune tehnică
Economia românească a înregistrat o scădere de 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de trimestrul anterior, fiind astfel în recesiune tehnică, deși pe întreg anul creșterea a fost de 0,6%, conform datelor oficiale.
După anunțul Institutului Național de Statistică privind intrarea în recesiune, analiștii au ajustat în scădere estimările de creștere pentru 2026, la circa 1,0%, conform informațiilor de la BCR și ING.
În ianuarie 2026, rata annuală a inflației a fost de 9,62%, comparativ cu 9,69% în decembrie 2025, anunță INS.
Cele mai semnificative majorări de prețuri din ianuarie au fost la produsele alimentare, în special cafea, cu o creștere de 24,66%. La nivelul serviciilor, cele mai mari creșteri au fost pentru biletele CFR (24,40%), produsele de igienă și cosmetică (17,75%) și serviciile industriale (16,84%). De asemenea, prețurile la reparații auto au crescut cu 14,67%.
Costurile de locuit au crescut cu 8,27%, în timp ce serviciile medicale au devenit mai scumpe cu 13,16%. Tarifele în transportul urban și interurban rutier au crescut cu 11,23%, respectiv 8,28%. Singura scădere de preț a fost în cazul serviciilor poștale, care au scăzut cu 3,44% față de anul anterior.
Majorări notabile în categoria mărfurilor nealimentare includeau energia electrică, cu o creștere de 59,33%, energie termică (15,61%), ziare, reviste și cărți (10,10%), detergenți (9,10%) și tutun și produse de igienă (7,25%).
