Obiectivele asumate în cadrul programelor naționale pentru redresare și reziliență (PNRR) trebuie îndeplinite până cel târziu în august 2026.
Întârzieri semnificative în implementarea PNRR
România are obiective și repere cu termen limită, inclusiv al doilea trimestru (T2) din 2026, adică 30 iunie. Cu toate acestea, există o întârziere importantă în realizarea acestora. Guvernul actual se confruntă cu întârzieri în clarificarea cererii a 3-a de plată, depusă în decembrie 2023. Anul electoral 2024 a fost un impediment pentru progresul în îndeplinirea jaloanelor PNRR.
Autoritățile BNR au semnalat o problemă de întârziere considerabilă în implementarea PNRR, România riscând chiar suspendarea plăţilor din cauza unui deficit bugetar semnificativ.
Oficialii Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au fost intervievați în legătură cu progresul realizat la obiectivele din trimestrele 1 și 2 din 2023, precum și din trimestrele 3 și 4.
Conform datelor furnizate de Ministerul coordonator al PNRR, din cele 46 de obiective și repere stabilite pentru primele două trimestre ale anului 2023, doar 29 au fost finalizate, 17 aflându-se în stare de realizare. Acestea urmau să fie finalizate până la data de 30 iunie, potrivit calendarului asumat în 2021 de Guvern.
Mai precis, obiectivele cu următoarele numere sunt afectate: 24, 59, 71, 76, 80, 116, 126, 158, 207, 227, 315, 316, 336, 367, 368, 420, 441.
Probleme în marile companii de stat
Printre obiectivele întârziate se numără și aplicarea recomandărilor de îmbunătățire a performanței financiare și operaționale la companii precum CNAIR, CNIR, CFR, CFR Călători și Metrorex, conform standardului OECD. La CNIR, există preocupări legate de personalul angajat pe criterii politice.
Alte obiective vizează adoptarea unor strategii cheie, cum ar fi Strategia privind transportul naval, legea energiei, modificări legislative, și o strategie națională privind hidrogenul. Se urmărește și digitalizarea unui număr semnificativ de instituții medicale.
De asemenea, este necesară adoptarea unei noi legi privind salarizarea unificată, un proces complex anticipat a genera disensiuni.
Oficialii sunt conștienți că introducerea noilor grile salariale va genera o reacție variată, inclusiv plafonarea majorărilor salariale la un maxim de 20% din salariul de bază.
La finalul lunii ianuarie 2025, s-a vehiculat posibilitatea amânării implementării noii legi a salarizării unificate la un moment ulterior.
Progrese insuficiente în cea de-a doua jumătate a anului
Situația este și mai problematică în ceea ce privește obiectivele din cea de-a doua jumătate a anului 2023. Dintre cele 38 de jaloane și obiective, doar 14 au fost finalizate, în timp ce 24 sunt în curs de realizare, respectiv jaloanele și ţintele 9, 25, 27, 34, 73, 109, 123, 128, 216, 231, 234, 239, 267, 329, 359, 364, 397, 417, 436, 442, 444, 496, 497, 519.
Printre proiectele ambițioase și întârziate se regăsesc și inițiative legate de împădurire (peste 25.000 de hectare), modernizarea infrastructurii feroviare (inclusiv tronsoanele Arad–Timișoara–Caransebeș, Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, Constanța–Mangalia și Videle–Giurgiu), și dezvoltarea serviciilor IT vamale.
Alte obiective importante includ modernizarea sistemului informatic şi actualizarea pentru gestionarea bugetului naţional, şi implementarea unui ordin al ministrului Sănătăţii privind recompensele personalului medical.
Planuri pentru următoarea cerere de plată
Cererea de plată numărul 4 se bazează pe jaloanele și obiectivele din trimestrele 1 și 2 din 2023.
Oficialii MIPE au declarat că procesul de modificare a jaloanelor PNRR se află în desfășurare şi că cererea de plată nr. 4 va fi depusă la Comisia Europeană după finalizarea negocierilor, estimativ în T2/2025.