Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, menționează că salariul său se situează în jurul valorii de 12.300 de lei și că nu beneficiază de stimulente sau sporuri pentru fonduri europene, atrăgând atenția asupra diferențelor salariale din sistemul public. „Există numeroși funcționari publici care câștigă mult peste salariul ministrului mediului, nu doar din cadrul ministerului, ci și din numeroase alte autorități subordonate”, a afirmat și ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
În contextul reducerilor bugetare aplicate anul trecut și noilor tăieri de 10% în cheltuielile de personal din acest an, HotNews i-a întrebat joi, la Guvern, pe cei doi miniștri cum au fost afectate salariile lor.
Dragoș Pîslaru a explicat că salariile reprezentanților Ministerului Fondurilor Europene au rămas neschimbate din anul 2017.
„Situația actuală este interesantă din punct de vedere politic, deoarece, de la nivelul din 2017, salariile demnitarilor nu au mai fost ajustate sau indexate. Este remarcabil faptul că ministrul Fondurilor Europene nu primește stimulente sau sporuri legate de fonduri europene. În plus, consilierii din cabinet au, în general, cele mai mici salarii. Eu am un salariu de aproximativ 12.300 de lei”, a declarat Pîslaru.
Referitor la salariu, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că „se aplică aceeași legislație care reglementează toate instituțiile noastre” și a evidențiat „absurditatea” diferențelor salariale din sistemul public.
„La Ministerul Mediului, există numeroși funcționari publici care încasează salarii mult peste cele ale ministrului, nu doar din cadrul ministerului, ci și din alte autorități subordonate”, a spus Buzoianu, evitând să ofere exemple concrete.
Pîslaru: Speranța este ca aceste diferențe să fie corectate prin legislația unificată a salariilor
Cei doi oficiali au fost întrebați despre modul în care s-au ajuns la această situație și despre toleranța lor față de aceste diferențe de când și-au preluat funcțiile.
„Problema a fost cauzată de faptul că, în 2016, am fost ministrul Muncii și am lucrat la o legislație de salarizare care elimina aceste discrepanțe. Din păcate, după aceea, s-au făcut modificări în legea salarizării, administrația locală a ieșit din sistem, iar deciziile guvernelor ulterioare au consolidat aceste inechități”, a adăugat Pîslaru.
El a subliniat că aceste aspecte ar trebui remediate prin legea salariilor unice, care se preconizează a fi adoptată până la 31 august 2026.
„Momentan, avem o lege a salarizării unitare ca punct de referință, programată pentru promulgare până la 31 august, iar speranța noastră este ca aceste discrepanțe să fie corectate treptat, odată cu implementarea legislației din acest an”, a spus ministrul Fondurilor Europene.
„O soluție generală pentru reducerea frustrărilor în domeniu”
Ministra Mediului a adăugat că România are o șansă de a îmbunătăți sistemul salarial și de a elimina diferențele din zona publică, dacă va urma acest jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Astfel, vom aplica o soluție unitară, reducând frustrările din domeniu. Funcționarii publici, inclusiv cei care gestionează cele mai mari proiecte din ministere și instituții, adesea nu sunt recunoscuți și recompensați corespunzător. Soluțiile trebuie să fie generale, pentru a evita o competiție inutilă între ministere și instituții, și pentru a ne concentra pe măsurile și problemele reale ale țării”, a explicat Diana Buzoianu.
Ministrul Muncii va prezenta scenarii privind impactul legii salariilor unice
Cu privire la impactul bugetar al legii salarizării unitare, ministrul Fondurilor Europene a precizat că această informație va fi comunicată de ministrul Muncii, Florin Manole, care se pregătește să prezinte în guvern mai multe scenarii despre proiect.
„Până la momentul discuțiilor guvernamentale, orice estimare ar fi speculative. Voi sprijini ministrul Muncii în elaborarea și prezentarea unui calendar și a scenariilor relevante, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice și celelalte instituții implicate”, a afirmat Pîslaru.
